Despre lumi paralele si fiinte de lumina

Ideea că noi suntem capabili să accesăm imagini din inconştientul colectiv, sau chiar să vizităm universuri paralele de vis, păleşte pe lângă concluziile lui Stanislav Grof, şeful departamentului de cercetare psihiatrică de la Maryland Psychiatric Research Center şi profesor asistent de psihiatrie la Johns Hopkins University School of Medicine. După mai mult de treizeci de ani de studiere a stărilor de conştiinţă neobişnuite, Grof a ajuns la concluzia că magistralele de explorare disponibile psihicului nostru pe calea interconectabilităţii holografice sunt mai mult decât vaste. Ele sunt practic infinite.

Vezi clip selectat din filmul Midnight Special (2016):

De fapt, nu părea să existe vreo limită a lucrurilor în care puteau pătrunde subiecţii experienţelor cu LSD ale lui Grof. Ei păreau capabili să ştie cum este să fii orice animal sau chiar plantă din arborele evoluţiei. Ei puteau experimenta cum este să fii o celulă din sânge, un atom, un proces termonuclear în interiorul soarelui, conştiinţa întregii planete şi chiar conştiinţa întregului cosmos. Mai mult decât atât, ei etalau capacitatea de a transcende spaţiul şi timpul şi, ocazional, au relatat informaţii nefiresc de precise de cunoaştere anticipată.

Intr-o dispoziţie chiar mai ciudată, ei au întâlnit uneori inteligenţe non-umane în timpul călătoriilor lor cerebrale, fiinţe dezîncamate, ghizi spirituali din „planurile mai înalte de conştiinţă” şi alte entităţi supraumane. In unele ocazii subiecţii au călătorit în ceea ce părea să fie alte universuri şi alte nivele ale realităţii.

Intr-o şedinţă deosebit de deprimantă, un tânăr suferind de depresie s-a găsit în ceea ce părea să fie o altă dimensiune care avea o luminiscenţă stranie şi cu toate că nu putea vedea pe nimeni, el a simţit că era aglomerată cu fiinţe dezîncamate. Brusc a simţit o prezenţă foarte aproape de el şi spre surprinderea sa, aceasta a început să comunice cu el telepatic. I-a cerut să contacteze un cuplu care locuia în oraşul Kromeriz din Moravia şi să le spună că fiul lor Ladislav era bine îngrijit şi se simţea bine. Apoi i-a dat numele cuplului, adresa şi numărul de telefon.

Informaţia nu a însemnat nimic pentru Grof şi nici pentru tânăr şi părea total fără legătură cu problemele tânărului sau cu tratamentul său. Totuşi, Grof nu putea să şi-o scoată din minte. „După oarece ezitare şi cu sentimente amestecate, am hotărât în sfârşit să fac ceea ce cu siguranţă m-ar fi transformat în ţinta glumelor colegilor mei, dacă aflau, spune Grof. M-am dus la telefon, am format numărul din Kromeriz şi am întrebat dacă aş putea vorbi cu Ladislav. Spre uimirea mea, femeia de la celălalt capăt al firului a început să plângă. Când s-a calmat, mi-a spus cu o voce spartă: Fiul nostru nu mai este cu noi; a murit, l-am pierdut acum trei săptămâni.


Multumesc frumos tuturor celor care ma sustin si tuturor celor care apreciaza informatiile publicate. Fara voi dragilor, poate acest blog nu ar exista! O donatie este un mod de a spune ca apreciati acest blog si articolele publicate.


Hide picture