George Vasii – Spiritul

TAINELE UNIVERSULUI SPIRITUAL

Lumina s-a revărsat mai întâi prin LEGI şi FENOMENE în întreaga natură, în întreg universul, dar ea, depăşeşte natura şi universul. Lumina s-a făcut cunoscută în filozofie, dar ea depăşeşte filozofiile toate, pentru că este mai presus de orice filozofie scrisă, pe care mintea omenească a încăput-o vreodată. Lumina s-a descoperit cu prisosinţă în ŞTIINŢE şi ARTE de-a lungul secolelor şi nu va înceta să se descopere atâta timp cât omul va exista pe pământ. Adevărul nu-l vor afla pământenii decât prin MEDIUMNITATE, prin oameni deosebiţi, dotaţi, misionari – “trimişii”-, care vor răspunde la întrebarea: de unde a venit omul, de ce a venit şi unde va merge? De abia atunci omenirea va cunoaşte rostul şi sensul existenţei sale şi va celebra: BIRUINŢA LUMINII PE PĂMÂNT.

Tot ceea ce noi numim viaţă, de la protozoare şi microorganisme, de la toate speciile de plante, de la toate speciile regnului animal, până la om inclusiv, toate trăiesc şi au viaţă datorită SPIRITULUI, datorită existenţei unui alt corp alcătuit dintr-o materie care este propriu zis ”EU”, propriu-zisa noastră “persoană” , rezultat al unei evoluţii milenare, indestructibilă, nemuritoare.

“Spiritul”, corpul spiritual, nu este un “abur”, o abstracţiune, ceva misterios, care să depăşească inteligenţa noastră. Corpul spiritual este o realitate vie, materie concretă, însă cu însuşiri şi caracteristici specifice. Este “material”,  însă această materie se deosebeşte TOTAL din punct de vedere CALITATIV de Materia Pozitivă, STAGNANTĂ. Materia din care este alcătuit corpul spiritual este un tot organic, o idee, o esenţă sau ştiu eu ce “suflu” acorporal, suprainteligibil. El este realitatea fundamentală  şi veşnică a vieţii, cauza ei primară şi finală. Spiritul explică miracolul evoluţiei fătului în uter, naşterea unui organism, complexitatea fantastică, uluitoare a unui organism Gestaţia este în fond pozitivarea unui corp spiritual, care deja exista anterior naşterii. Contrazice aceasta ştiinţa? Nicidecum.

Dimpotrivă, confirmă pe deplin legile fundamentale ale ei.

În primul rând Legea Conservării, şi nu numai că o confirmă dar o extinde şi o ridică la rangul de lege supremă, dându-i amploare reală, legând-o în mod real, ferm şi indestructibil de stadiul evoluţiei, căci existenţa lui milenară  se justifică printr-o logică de neclintit, evoluţia treptată a organismelor de la stadiul primar la forme din ce în ce mai complexe, de la simpla celulă la un organism.

Este absurdă ideea că un organism (femela) ar putea crea un alt organism, ca un fel de mecanism electronic, un bizar “creier” ar putea comanda graţie unui sistem informaţional (codul genetic) un alt organism produs în chip miraculos graţie unui ADN sau ARN, etc.

Departe de noi ideea de a nega importanţa codului genetic, sau a ADN sau ARN. Codul există, genele sunt o realitate, ne facem din acestea surse magice, generatoare de viaţă. Ele nu sunt decât primele “punţii” prin care un spirit şi nu mai puţin complicatul proces de pozitivare, de întrupare.

Dar un om nu este numai o fiinţă biologică. El nu este doar un organism, este şi un caracter, cu calităţi şi defecte produs mintal sau geniu.

Personalitatea, caracterul, valenţele intelectuale şi spirituale, toate sunt proprii spiritului lui, îi aparţin şi ele apar treptat pe măsură ce copilul creşte, manifestându-se plenar când se maturizează.

Este firesc, deci, din moment ce naşterea nu este geneza, nici încetarea din viaţă, să nu însemneze o “dispariţie”. Fenomenul morţii este o aparenţă a lumii pozitive în care trăim. Spiritul îşi părăseşte locuinţa sa vremelnică, corpul pozitiv obosit, uzat, îmbătrânit. De ce ?

Tocmai pentru că materia pozitivă este o materie inferioară care se degenerează în timp şi nu rezistă, nu poate “ţine pasul” intensei activităţii proprii materiei spirituale şi atunci spiritul ne mai simţindu-se  în” apele lui”, împiedicat în activitate de cine ştie ce “defecţiune” organică, este nevoit să-şi salveze existenţa, şi, cu sau fără regrete, îşi părăseşte corpul pozitiv, revenind la universul spiritual din care a venit, reintrând în zona de care aparţine. Spiritul aşadar, este şi el material, o materie, însă superioară, indestructibilă, în veşnică evoluţie. Ceea ce vedem noi ca forme diferite de viaţă, animale sau vegetale, totul şi toate au la bază spiritul, existenţa, trăiesc datorită spiritului, care face posibilă naşterea şi moartea. Spiritul are drept cărămidă nu atomul ci celula, ce alcătuieşte o entitate, o formaţiune vie, complexă, cu un grad limitat de autonomie şi care este integrată în alcătuirea unui organ.

Totalitatea organismelor formează un organism, fiecare organism formând o fiinţă vie. Materia din care este alcătuit spiritul o vom numi MATERIA NEGATIVĂ.

Spiritul omului îl vom numi CORP NEGATIV sau CORP SPIRITUAL, iar trupul  alcătuit din materie pozitivă îl vom numi Corp Pozitiv sau corp pământesc. Ei bine, după cum materiei pozitive, vizibile îi corespunde o materie negativă, tot aşa, universului pozitiv îi corespunde un UNIVERS SPIRITUAL, NEGATIV, INVIZIBIL.

Noi cunoaştem universul nostru pozitiv, sistemul nostru planetar, precum şi alte formaţiuni stelare şi astrale: cunoaştem existenţa galaxiei noastre în care se află şi alte sisteme planetare, alte forme de existenţă ale astrelor sub formă de nebuloase, asteroizi, stele gigantice…

Cunoaştem legile care guvernează sistemul nostru planetar şi urmărim fenomenele care se petrec cu alte corpuri cereşti şi le descifrăm legile, care stau la baza lor. Dar nu numai atât. Noi cunoaştem, de asemenea, legile şi ordinea, care domneşte în sânul materiei pozitive şi-n acest sens, dispunem de un excepţional sistem periodic al elementelor lui Mendeleev, care ilustrează ordinea şi disciplina, care stau la baza materiei pozitive, ordine şi disciplină pe care le regăsim de fapt în tot, în întregul Univers Pozitiv.

Se naşte întrebarea: Care este modul de existenţă al Universului Spiritual Negativ ? Are el ceva în comun cu Universul Pozitiv ?

Răspunsul este afirmativ. Da! Universul Pozitiv are în comun cu Universul Negativ LEGILE, ceea ce constituie factorul esenţial, care face posibilă cunoaşterea şi acestui univers.

Universul negativ este încadrat şi el în marele fenomen al Armoniei Universale, deoarece şi în Universul spiritual domneşte ordinea şi disciplina strictă şi absolută a Legilor. Spiritul constituie baza şi fundamentul vieţii cauza ei primară, finală şi eficientă. Dacă El nu ar fi existat “materia negativă“, cu întreaga ei capacitate de conservare, nu ar fi fost posibilă evoluţia şi uimitoarele acumulări de energii spirituale şi intelectuale pe car le deţine fiinţa, spiritul uman.

De aceea, materia pozitivă există pentru că există materia negativă; firul de iarbă există pentru că există firul de iarbă negativ; nu ar existe trandafirul pozitiv dacă nu ar exista un spirit de trandafir negativ, dacă n-ar fi susţinut de un spirit de trandafir negativ mai departe. Tot ceea ce numim noi în jur viaţă, are ca bază ”spiritul“ pe toate treptele specifice vieţii. Spiritul nu apare şi nu dispare. Naşterea şi moartea nu există!

Există “pozitivări“ şi ”întrupări“. Materia negativă, spiritul, prinde formă materială, IMPREGNÂNDU-SE cu MATERIA NEGATIVĂ, alcătuind împreună un tot armonic, un echilibru datorită unificării, colaborării dintre Pozitiv şi Negativ.

Spiritul este o materie vie, veşnică, ce nu cunoaşte distrucţia, nici degradarea, nici dezintegrarea. Spiritul este aceea materie căreia îi corespunde nu numai Legea Conservării, CI ŞI LEGEA EVOLUŢIEI VEŞNICE, NU CUNOAŞTE STAGNARE NICI OPRIRE, CI O VEŞNIVĂ DEZVOLTARE ÎN TIMP ŞI SPAŢIU.

LEGILE

Prima lege care stă la baza existenţei materiei pozitive şi negative, deci şi a universului spiritual este LEGEA EMISIEI – ABSORBŢIEI.

De la atom până la spiritul uman toată gama atomilor în univers cu toate fiinţele, trăiesc graţie fenomenului de emisie – absorbţie, care are valoare de lege primordială, fundamentală a existenţei. Potrivit acestui fenomen – lege, orice existenţă, orice fiinţă trăieşte, există şi se mişcă în continuă emisie şi absorbţie de energie. Acest fenomen de emisie absorbţie este cel ce face ca orice fenomen, orice atom, orice vietate, orice spirit să genereze un câmp magnetic, cu funcţia de a atrage sau de a respinge alte subiecte învecinate. Astfel, legat de Legea Emisiei – Absorbţiei, este Legea Atracţiei şi a Respingerii, aceasta producându-se datorită diferenţei de frecvenţe.

În universul spiritual, materia negativă din care este alcătuit este în plină evoluţie, toate formele de viaţă fiind înscrise pe o curbă ascendentă în ceea ce priveşte ACUMULAREA DE ENERGIE! În cadrul acestei legi este locul să menţionăm că din punct de vedere biologic omul (ca şi celelalte vietăţi) s-a oprit în sensul că organismul uman este la capătul evoluţiei sale, graţie evoluţiei sale milenare prin care a ajuns un organism complex, echilibrat (a treia mână, putem afirma, nu mai are şanse să apară). Evoluţia biologică are o limită, un capăt, un final. Dacă a rămas ceva să evolueze, acesta este intelectul, MENTALUL, activitatea psiho-mentală. La acest capitol, omul are o evoluţie a sa deschisă pentru veşnicie, menirea lui fiind să ajungă un supraom, un zeu, parcurgând treptele mentalului de la mentalul inferior la cel superior, şi în sfârşit, la mentalul suprem – stadiu atins de lumea opalică (divină) precum şi de câteva din nivelele (treptele) superioare ale universului spiritual. Se naşte întrebarea: dacă din punct de vedere biologic evoluţia atinge nişte limite, se opreşte mentalul din evoluţia sa, dacă va atinge treapta lui Dumnezeu, este oare posibil ca evoluţia însăşi la un moment dat să stagneze?

Răspunsul este afirmativ. DA! La un moment dat după ani de progres şi evoluţie, după secole, milenii de încă de evoluţie aceasta se va opri. Când?

Aici dăm un răspuns extrem de important: CÂND LEGEA KARMEI VA ÎNCETA SĂ MAI ACŢIONEZE.

Ce este LEGEA KARMEI sau “karma”? Potrivit acestei legi omul este silit să ducă o dublă existenţă: când pe pământ, când în universul spiritual. Aşadar, când va dispare naşterea şi moartea, când omul va depăşi “normalitatea” de azi prin care este un rob încătuşat de satisfacţiile carnale şi materiale, când va trece la un alt mod de a fi, când va muri pentru plăcerile iluzorii şi va opta pentru strădania de a cultiva în el mentalul superior şi apoi va cuceri mentalul suprem, atunci când omul va epuiza cele trei trepte ale evoluţiei spirituale:

PURIFICARE – ÎNOBILARE – TRANSFIGURARE, abia atunci va ieşi din ciclurile obligatorii de reîncarnare, va părăsi pământul şi va rămâne definitiv la nivelul său de care aparţine în universul spiritual.

Pământul, sistemul nostru planetar este în declin. Este ştiut că oamenii de ştiinţă prevăd un sfârşit, o epuizare de energie a planetei noastre, ca şi a celorlalte, chiar o “stagnare” lentă a Soarelui. Universul spiritual (negativ), însă, cel alcătuit dintr-o substanţă superioară, activă veşnic, va exista pentru veşnicie. Singur, universul spiritual, alcătuit din materie negativă, este etern, nu se va stinge niciodată, intrând treptat în ODIHNA VEŞNICĂ. Până atunci, însă, până la acea bizară odihnă, va dăinui.

LEGEA EFORTULUI

Potrivit Legii Efortului, nu este posibilă evoluţia mentalului de la sine! Acest lucru este foarte important. Evoluţia mentalului, accesul la mentalul superior, necesită efort, strădanie asiduă. Spune undeva Hristos:

“Împărăţia cerurilor este a acelora ce se străduiesc şi numai cei ce depun efort ajung  s-o cucerească.”

În alt loc spune:

“Împărăţia cerurilor este înlăuntrul vostru.”

Exprimare simplă şi concisă. Mentalul superior este în noi, noi trebuie să-l cultivăm prin efort, prin strădanie sistematică ajungem la el.

Toate treptele de care pomeneam mai sus, purificarea, înnobilarea, şi mai ales transfigurarea, cer fiecare un efort intens. Lenea, comoditatea, barează evoluţia, căci a ajunge “zeu” înseamnă a te înscrie în: LEGEA ACUMULĂRII DE ENERGIE, prin muncă, efort şi veşnică activitate legată strâns în acest sens de prima lege a evoluţiei. Această lege a acumulării de energie, desăvârşita manifestare, atât în sistemele solare, cât şi la nivelul atomilor, la nivelul materiei pozitive, este perfect ilustrată de mai sus pomenitul sistem periodic al lui Mendeleev, una dintre cele mai geniale descoperiri ale oamenilor de ştiinţă. În acest sistem periodic al elementelor găsim fiecare atom cu nu număr specific de electroni, fiecare atom ocupând o căsuţă, care reprezintă TREAPTA DE ENERGIE a fiecăruia, stadiul energetic la care se află fiecare atom. Acest tablou a lui Mendeleev, am putea spune, fără să greşim cu nimic, este un tablou al Ierarhiilor acumulate. Perfect şi absolut valabilă formularea şi pentru universul spiritual, care şi el este o ierarhie a energiilor acumulate, care au ajuns să emane lumină.

Este cazul aici să pomenim cititorului că în tradiţia ortodoxă a existat un sfânt părinte, care, fiind şi el iniţiat de o entitate superioară a scris o lucrare intitulată: “Ierarhia Cerească”. Acest luminat sfânt se numea Dionisie Pseudo Aeropagitul. Recomandăm cititorului această carte precum şi o altă lucrare intitulată: “Numele Divine”, întru-cât noi suntem în deplin acord cu ideile sale de bază şi îndeosebi cu ideea că diferenţierea treptelor (în cadrul ierarhiei) se face în funcţie de intensitatea energiei emanate de spirit, precum şi de fiecare grupare de spirite. Această diferenţiere energetică provoacă dispunerea în spaţiu în zone diferite a diverselor lumi. Această ordine spaţială este rezultatul LEGII IERARHIZĂRII TREPTELOR DE ENERGIE ŞI LUMINĂ.

Potrivit acestei LEGI, universul spiritual îl vom găsi judicios ordonat şi organizat în spaţiu, cu trepte dispuse pe verticală în formă de brad în vârful căreia domină CETATEA ENERGIEI ŞI A LUMINII SUPREME: OPALUL, lumea perfecţiunii divine, “dătătorul de sens” al întregului univers spiritual. Luminile universului spiritual sunt împărţite pe mai multe trepte de energie şi lumină, care se compun din trei zone distincte, toate aflându-se între cele două puncte cardinale ale universului spiritual: ZENITUL – polul armoniei, binelui şi al sublimului şi NADIRUL – polul disonanţelor, al răului, al infernului, al haosului.

Legea ierarhizării în funcţie de stadiul atins, de energia acumulată, de lumina emanată, face ca universul spiritual să fie împărţit în trei zone, fiecare zonă având mai multe nivele intermediare, nivelele care alcătuiesc adevăratele lumi cu caracteristici proprii. Se naşte întrebarea: Care este cauza acestor numeroase nivele, ce a determinat această ierarhizare de energii şi lumini în universul spiritual? Răspunsul este clar: doi factori.

Primul este vârsta, adică nivele superioare au apărut în universul spiritual înaintea nivelelor inferioare. Al doilea factor este EFORTUL.

Cei mai luminoşi, încărcaţi de mai multă energie au fost harnici.

Cei mai puţin luminoşi, cei mai palizi au fost mai leneşi, mai comozi.

Deci ierarhizarea a fost cauzată, atât de vârstă, cât, mai ales, de râvna cu care un spirit a activat. Ierarhizarea  – în esenţă – este cauzată de STADIUL MENTALULUI.

Cei superiori sunt cei care au atins stadiul suprem al mentalului; cei inferiori îşi au locul la nivele inferioare. Vom reveni.

Care este situaţia potrivit LEGII CONSERVĂRII, această ierarhie este veşnică, adică diferenţierile de lumină vor rămâne pentru eternitate, căci, urmare a legii evoluţiei, fiecare nivel evoluează, fiecare nivel este într-o continuă acumulare de energie şi lumină, astfel că diferenţierile dintre straturi vor rămâne veşnice, neputând fi niciodată anihilate. Deci universul spiritual se prezintă la ora actuală sub forma unui brad şi îşi va păstra forma aceasta în vecii vecilor.

În sfârşit, cea de-a 10-a lege, şi ultima, se referă la modul de viaţă al celor ce au atins mentalul suprem, adică numai la nivelele superioare. Se numeşte LEGEA ECHILIBRULUI OSCILATORIU, potrivit căreia spiritele care au atins mentalul suprem, deci care au ajuns la capătul evoluţiei, au atins treapta care se mai numeşte NIRVANA şi care implică patru moduri de a fi.

Cei ce au ajuns la capătul evoluţiei mentalului realizează ceva ce nu este cunoscut de pământeni, şi anume, odihna în patru moduri de a fi, ceea ce implică patru activităţi distincte, întru-cât NIRVANA este echivalentă cu odihna veşnică, dar această odihnă veşnică este în fond maxima activitate, creaţie, extaz, contemplaţie, etc. Nu are sens să explicăm, pentru că şi aşa nu se înţelege. Numai cei ce ei înşişi au intrat în NIRVANA, numai ei pot înţelege această ultimă lege a echilibrului oscilatoriu.

Recapitulăm legile:

  1. LEGEA EMISIEI-ABSORBŢIEI
  2. LEGEA ATRACŢIEI
  3. LEGEA RESPINGERII
  4. LEGEA EVOLUŢIEI
  5. LEGEA KARMEI
  6. LEGEA EFORTULUI
  7. LEGEA ACUMULĂRII DE ENERGIE
  8. LEGEA IERARHIZĂRII ÎN SPAŢIU
  9. LEGEA CONSERVĂRII
  10. LEGEA ECHILIBRULUI OSCILATORIU

 

Toata cartea se poate descarca si citi, vezi: Clik Aici!

Parintele isihast GEORGE VASII

Partea 1:

 

Partea 2:


Daca apreciezi informatiile publicate si dorești sa ajuți acest blog:


Descarcă aplicaţia TrezireaInteligentei


Hide picture