Meditații zilnice cu Krișhnamurti – Privește cu intensitate

Se pare că a învăța este surprinzător de dificil, după cum este și a asculta. Noi nu ascultăm de fapt nimic deoarece mintea noastră nu este liberă; urechile noastre sunt pline cu lucrurile pe care deja le știm, astfel încât ascultarea devine extrem de dificilă. Cred – sau mai degrabă aceasta este o regulă – că a asculta ceva total, cu intensitate, a fi una cu ceea ce asculți, atunci actul ascultării este un factor eliberator. Dar, din păcate, niciodată nu ascultați așa cum niciodată nu învățați.

Până la urmă, vei învăța ceva atunci când îți vei dărui întreaga ființă față de acel ceva. Când te vei dărui în totalitate matematicii, înveți; dar atunci când ești într-o stare de contradicție, atunci când nu dorești să înveți, dar ești forțat să înveți, atunci acesta devine doar un proces de acumulare.

A învăța este precum a citi un roman cu nenumărate personaje, ceea ce necesită o atenție deplină, nu o atenție contradictorie. Dacă doriți să învățați despre o frunză – o frunză de primăvară sau o frunză de vară, într-adevăr trebuie să observați simetria și textura sa, calitățile frunzei vii. Există frumusețe, există putere, vitalitate într-o singură frunză. Deci, pentru a învăța despre frunze, flori, nori, apusul de soare sau despre o ființă umană, trebuie să le privim cu toată intensitatea.

Dificultatea ascultării autentice:

Krișhnamurti evidențiază faptul că ascultarea autentică este o provocare, deoarece mintea noastră este adesea “plină” cu preconcepții și cunoștințe preexistente, care împiedică o receptivitate completă: “Noi nu ascultăm de fapt nimic deoarece mintea noastră nu este liberă; urechile noastre sunt pline cu lucrurile pe care deja le știm, astfel încât ascultarea devine extrem de dificilă.”

Eliberarea prin ascultare totală:

Krișhnamurti sugerează că o ascultare profundă, în care suntem complet absorbiți de ceea ce auzim, poate fi o experiență eliberatoare: “Cred – sau mai degrabă aceasta este o regulă – că a asculta ceva total, cu intensitate, a fi una cu ceea ce asculți, atunci actul ascultării este un factor eliberator.” Din păcate, această ascultare totală este la fel de rară precum învățarea autentică.

Dăruirea totală în procesul de învățare:

Asemenea ascultării, învățarea autentică necesită o dăruire completă: “Până la urmă, vei învăța ceva atunci când îți vei dărui întreaga ființă față de acel ceva.” Atunci când suntem forțați să învățăm sau când învățăm cu reticență, procesul se reduce la o simplă acumulare de informații.

Analogia cu lectura unui roman:

Krișhnamurti compară învățarea cu lectura unui roman complex: “A învăța este precum a citi un roman cu nenumărate personaje, ceea ce necesită o atenție deplină, nu o atenție contradictorie.” Pentru a înțelege cu adevărat, trebuie să fim prezenți și implicați în totalitate.

Importanța observării intense:

Învățarea despre lumea din jurul nostru, fie că este vorba de natură sau de oameni, necesită o observație atentă și profundă: “Dacă doriți să învățați despre o frunză – o frunză de primăvară sau o frunză de vară, într-adevăr trebuie să observați simetria și textura sa, calitățile frunzei vii. Există frumusețe, există putere, vitalitate într-o singură frunză.”

Concluzie:

Krișhnamurti ne provoacă să regândim modul în care ascultăm și învățăm, subliniind importanța dăruirii, atenției și a observării intense pentru a atinge o înțelegere autentică și profundă.

Se sugerează o donație ca formă de recunoștință pentru informațiile oferite.