Eric Pearl – Existenta fiecaruia este o simfonie
Lumina are tipare vibratorii. Şi totul se referă la tiparele vibratorii. Lumina din care simţi că începi să faci parte este diferită de lumina Soarelui. Este un alt nivel. Este un alt plan.
Activitatea acestor tipare vibratorii într-o fiinţă umană, chiar la un nivel celular, este cea care îi permite să devină plină de viaţă. Intre atomi există sunet, iar sunetul constă în lungimi de undă, în valuri de Lumină… el vibrează. Şi asta e ceea ce îi dă existenţei noastre, funcţia pe care o are, iar noi facem parte din acel tipar vibratoriu. Totul este caracterizat de vibraţie. Undele de Lumină sunt caracterizate de vibraţie. Ceea ce avem nevoie să facem este să devenim foarte acordaţi la aceste tipare vibratorii. Să lăsăm lumina să intre, de exemplu, înseamnă să ne dăm voie să ne armonizăm cu Lumina, să ne armonizăm cu sunetul Luminii. Ea nu e separată. Ea face parte din noi. E ceea ce ne hrăneşte. E ceea ce face ca semnalul să fie mai puternic în viaţa noastră.
Iar esenţa este că noi suntem tipare vibratorii. Suntem unde de Lumină. Asta suntem — acel spaţiu dintre atomii care vibrează. Şi cu ele ne acordăm, atunci când facem orice fel de proces meditativ sau indiferent ce vrem să facem. Dacă stai în linişte, vei auzi sunetul Luminii. Avem nevoie să ne coordonăm energiile cu acea energie vastă, mai mare, deoarece ea constă, în întregime, din lungimi de undă. E însoţită de un bâzâit şi există un sunet al Luminii.
Aşa că, atunci când este discordant, începe imediat să fie în opoziţie cu ceea ce ne permite să ne celebrăm viaţa.
Iar ceea ce se întâmplă este că, atunci când nu este orchestrat în diferite organe, se produce boală. Reorchestrează-ţi viaţa cu ajutorul acelui sunet, cu ajutorul acelei unde, pentru că existenţa fiecărei persoane e o simfonie. Doar că trebuie să învăţăm pe toată lumea să cânte acelaşi acord, prin recunoaşterea acestui lucru. E o simplificare excesivă – dar este valabilă. Este valabilă. Trebuie să ne orchestrăm viaţa, să ne orchestrăm corpul, ca să fim auziţi într-un mod plăcut şi armonios.
Lumina se descompune în numeroase benzi de vibraţie, iar unii oameni folosesc diverse spectre, din raţiuni foarte clare. Acesta e drumul lor spre unele vindecări. Dar Lumina este Lumină. Este energie. Este energie, întru totul. Iar accesarea acelei Lumini — acelei energii — revine, din nou, la orchestrarea vieţii noastre.
Fiecare are tendinţa de a complica foarte mult lucrurile şi de a dori să le disece. E mult mai simplu decât atât. E mult mai uşor de accesat decât toate astea. Sunt de părere că, de multe ori, ceea ce se întâmplă este că oamenii devin foarte posesivi în privinţa modului în care acea Lumină este accesată. „Asta e calea de urmat, iar eu sunt singurul care te poate conduce pe ea“. înţelegi ce spun? Ajungem iar la acelaşi lucru.
Ştii, este vorba, din nou, despre; „Am răspunsul şi tu nu îl ai, aşa că am mai multă putere decât tine“.
Oamenii încearcă adeseori să controleze vindecările, specificând culori, în loc să-i dea voie Luminii pure să curgă şi să lase inteligenţa universului să o conducă.
Ea ajunge să se refere la „cunoaşterea pe care eu o am şi tu nu o ai“. Dar, dacă radiezi o lumină albă şi pură, asupra oricărui lucru, ea va umple toate locurile în care există goluri.
El se va vindeca; îşi va găsi nivelul cel mai potrivit.
Ştii, îşi va găsi nivelul cel mai potrivit. Dar alegerea referitoare la cum direcţionez genul de lumină foarte specifică? este, din nou, o chestie de genul: “Eu ştiu că ai într-adevăr nevoie de energie verde. Eu ştiu că asta îţi lipseşte şi eu pot vedea asta, pentru că eu am aptitudini speciale.”
Inţelegi ce spun? Lumina este perfectă, prin ea însăşi. Ea nu trebuie să fie calificată, divizată. Inţelegi ce spun?
Ea nu are genul acela de cerinţe. Vindecarea cea mai bună se produce atunci când vindecătorul şi pacientul devin aceeaşi energie. Aşa cum ai descoperit deja, ei îşi găsesc conexiunea, fără toată chestia cerebrală care o însoţeşte, fără toate astea. Vindecătorul deschide uşa; pacientul păşeşte prin ea. Iar pacientul nu e ameninţat de vindecător sau intimidat de el şi nu se gândeşte că nu e suficient de bun pentru a intra pe uşa pe care vindecătorul a deschis-o.
Vindecătorul este. Iar faptul de a fi în starea de „este”, face ca persoanei care este vindecată să-i fie total la îndemână să păşească pe uşă. Este mai atractiv pentru acea persoană. Ii este mai uşor să păşească prin ea, deoarece nu e atât de intimidată de cineva care are mai multă cunoaştere decât ea. Ei sunt la acelaşi nivel.
Aşadar, atunci când scoţi toate acestea din ecuaţie, e ca şi cum ai scoate pietrele dintr-un canal. Apa trebuie să curgă în toate felurile, până când ajunge la mare. îndepărtează toate pietrele şi ea va curge.
Ideea generală de a-ţi reconecta viaţa trebuie să fie stabilită. Reconectează-ţi viaţa cu ajutoml conştiinţei, a acţiunilor şi gândurilor zilnice. Ea începe prin înţelegerea faptului că toată măreţia, toată puterea, toată bucuria pe care le-ai putea avea vreodata există în acest moment şi sunt accesibile in această clipă.
Şi să-i conduci pe oameni către acea conştiinţă, care este acum. Nu trebuie să amâni satisfacţia. Nu trebuie să amâni.
Voi munci foarte mult şi, peste cinci ani, voi cunoaşte bucuria. Nu! Este toată aici, acum. Toţi am venit pe deplin dotaţi. Doar trebuie să redescoperim acest lucru. Totul e aici. Nu este nicăieri „acolo“. Totul e aici. E tot ce avem nevoie. Deschide acele uşi. Păşeşte prin ele. Păşeşte prin ele. Este aici, acum.
Suntem aici ca să înţelegem compasiunea. Suntem aici ca să ne deschidem viaţa către, alţii, ca să fim altruişti în ceea ce facem. De aceea suntem aici, ca să înţelegem şi să recunoaştem că suntem cu toţii unul şi ca să ne bucurăm de această înţelegere.
O să te las cu acest gând.
Cartile lui Eric Pearl se pot vedea la linkurile de mai jos:
- link 1 - aceasta pagina
- link 2 - aceasta pagina
Se sugerează o donație ca formă de recunoștință pentru informațiile oferite.
Vezi si alte articole similare:
