Jessica Green – Fiecare persoană contribuie cu 37 de milioane de bacterii la aer într-o oră

Jessica Green, o expertă în microbiologie, explică modul în care clădirile moderne, construite cu sisteme de ventilație și curățenie avansate, creează un mediu artificial care poate influența negativ microbiomul interior. Ea compară clădirile cu grădini, sugerând că prin eliminarea majorității microbilor naturali, se creează un spațiu pentru o “monocultură” microbiană, care ar putea contribui la probleme de sănătate precum alergiile și rezistența la antibiotice. Green susține că este nevoie de o nouă abordare a designului interior, care să ia în considerare impactul microbilor și să promoveze un microbiom interior sănătos.

Vezi online cu traducere:

Magia microbilor

---

Teme principale

1. Importanța microorganismelor
Jessica Green subliniază faptul că majoritatea microorganismelor au un rol benefic în viața noastră, contribuind esențial la:

• protecția împotriva agenților patogeni;
• absorbția nutrienților din alimente;
• susținerea și optimizarea sistemului imunitar;
• influențarea stării de spirit și a echilibrului emoțional, cu efecte asupra nivelului de stres, anxietate și depresie.

„Majoritatea microbilor ne sunt favorabili. Corpurile noastre, asemenea oricărui ecosistem, depind de aceștia pentru a supraviețui.”

2. Impactul clădirilor moderne asupra microbiomului
Green evidențiază că designul clădirilor contemporane – marcat prin etanșeitate excesivă, sisteme complexe de ventilație și filtrare, precum și prin utilizarea intensivă a produselor antimicrobiene – generează un mediu artificial, dominat de o „monocultură microbiană”. Această uniformizare reduce prezența microbilor benefici, afectând indirect sănătatea umană.

„În interior creăm monoculturi microbiene. Iar organismul nostru, cel mai probabil, nu a evoluat pentru a funcționa optim într-un astfel de mediu.”

3. Necesitatea unei noi abordări în arhitectura interioară
Pentru a contracara aceste efecte, Green propune o schimbare de perspectivă asupra relației dintre oameni, clădiri și microbi. Printre soluțiile sugerate se numără:

• implicarea arhitecților peisagiști de interior, care să dezvolte „grădini interioare sănătoase”;
• formarea administratorilor de clădiri specializați în menținerea atât a unui mediu construit, cât și a unei comunități sănătoase.

„Teritoriul cu adevărat neexplorat este acela de a învăța cum să cultivăm, în interior, tipurile de microbi benefici de care avem nevoie.”

---

Idei și fapte esențiale

• Oamenii își petrec aproximativ 90% din viață în interiorul clădirilor.
• Fiecare individ eliberează în atmosferă aproximativ 37 de milioane de bacterii pe oră.
• Mediile construite selectează un „tip urban” de microbi, adaptat uniformității acestor spații.
• Utilizarea excesivă a substanțelor antimicrobiene favorizează proliferarea microorganismelor rezistente și cu dezvoltare rapidă.
• Cercetările Universității din Oregon confirmă faptul că arhitectura și designul clădirilor influențează semnificativ tipurile de microbi prezenți în aer.

---

Prelegerea Jessicăi Green atrage atenția asupra unei problematici actuale: efectul negativ al designului modern al clădirilor asupra microbiomului interior și, implicit, asupra sănătății oamenilor. Soluția propusă constă într-o schimbare de paradigmă – privirea microbilor ca parteneri esențiali ai echilibrului nostru biologic și integrarea principiilor de susținere a unui microbiom divers și sănătos în proiectarea spațiilor de locuit și de lucru.

---

Germenii buni fac clădirile sănătoase