Jiddu Krișhnamurti – Diviziunea, Securitatea și Iluzia Izolării
De ce există divizare între oameni, între rase, între culturi? De ce religiile de asemenea divid omul, punându-l pe unul împotriva altuia – hinduşi, musulmani, creştini, evrei, şi aşa mai departe. Această dorință teribilă de a se identifica cu un grup, cu un steag, cu un ritual religios, ne dă sentimentul că avem rădăcini.
Cu toții dorim să trăim în securitate. Asta este natural, este un răspuns instinctiv de a avea hrană, haine și adăpost. Orice ființă umană din lume, de la cei mai ignoranți până la ființele umane cele mai sofisticate, dorește securitate atât interioară cât și exterioară, pentru a fi în siguranță. Iar asta înseamnă divizare, divizarea națională a făcut această securitate imposibilă, exterior aveți războaie, sunteți amenințați de o altă țară, de o altă ideologie și astfel spuneți că trebuie să vă protejați. Politicienii și așa numiții lideri spun asta, deoarece fiecare dintre noi caută securitatea în divizare, în scindare. Credem că putem fi în siguranță în familie, de la familie la națiune, națiunea este doar glorificarea tribalismului.
Deci, vom căuta securitatea în individualitate și vom căuta securitatea în familie, în diverse forme de divizare. Deci trebuie să realizăm, nu teoretic, nu intelectual, ci chiar în viața zilnică, că acolo unde există divizare trebuie să existe conflict. Asta este o lege, o lege a naturii. Dacă există divizare între bărbat și femeie, soț și soție, și așa mai departe, trebuie să existe conflict între ei. Așa este. De aceea, în această țară și în alte țări există atât de multe divorțuri, fiecare dorindu-și propria cale, fiecare dorind să se exprime pe deplin, îndemnați de către psihologii care spun: “Nu te limita, nu te reține, fă ceea ce vrei…”
Dacă ne privim viața și observăm relația, vom vedea că este un proces de construire a rezistenței împotriva altuia, un zid peste care privim și-i observăm pe ceilalți, dar noi menținem întotdeauna acest zid și rămânem în spatele său, fie că este un zid psihologic, unul material sau un zid economic sau național, și noi trăim închiși deoarece este mult mai plăcut, credem că este mult mai sigur.
Lumea este atât de perturbatoare, există atât de multă durere, atât de multă suferință, război, distrugere, mizerie de care dorim să scăpăm și să trăim în interiorul zidurilor securizate ale propriei noastre ființe psihologice. Exact asta se întâmplă în întreaga lume: rămâi în propria ta izolare și întinzi mâna peste acest zid pe care îl numeşti naționalism, fraternitate sau oricum dorești, însă în realitate este doar o continuitate a guvernelor suverane, a armatei. Totuși agățându-te de propriile tale limitări, crezi că poți crea o lume unită, o lume a păcii, ceea ce este imposibil. Atâta timp cât ai o graniță, fie națională, economică, socială sau religioasă, este evident că nu poate exista pace în lume.
Sunteți foarte preocupați cu schimbarea exterioară sau cu reformarea structurilor sociale care sunt nedrepte, războaie, sărăcie și veți încerca să le schimbați fie prin violență, sau prin calea lentă a legislației, între timp există sărăcie, război, foamete și toate nenorocirile care există între oameni. Suntem se pare cu totul neglijenți și nu acordăm deloc atenție acestor imenși nori acumulați, pe care omul i-a adunat secole după secole – durere, violență, ură și diferențe artificiale de religie și rasă. Acestea există la fel cum există structura exterioară a societății – la fel de real, la fel de vital, la fel de izbitor. Neglijăm aceste acumulări ascunse și ne concentrăm asupra reformei exterioare. Această divizare este probabil cea mai mare cauză a declinului nostru.
Procesul izolării este un proces de căutare a puterii, chiar dacă cineva caută puterea individual sau pentru un grup rasial sau național. La urma urmei, asta este ceea ce vrea fiecare dintre noi, nu-i așa? Acesta dorește o poziție puternică în care el poate domina, fie acasă, la birou, sau într-o structură birocratică. Fiecare caută putere, și prin căutarea puterii va institui o societate care se bazează pe putere militară, economică, industrială și așa mai departe – care iarăși este foarte evidentă. Nu dorința de putere este însăși natura izolării?
Nu există ceva precum a trăi în izolare – nici o țară, nici un popor, nici un individ nu poate trăi în izolare, însă, deoarece vă aflați în căutarea puterii în atât de multe moduri diferite, se naște izolarea. Naționalismul este un blestem, deoarece chiar naționalismul, spiritul patriotic, creează un zid al izolării. Deci, naționalismul, care este un proces de izolare, care este rezultatul căutării puterii, nu poate aduce pacea în lume. Naționalistul care discută despre fraternitate spune minciuni, el trăiește într-o stare de contradicție.
Până când nu vom dizolva acele bariere care sunt o auto-amăgire, nu poate exista cooperarea între tine și mine. Identificarea cu un grup, cu o idee particulară, cu o țară anume, nu ne poate aduce cooperare.
Așa că ne întrebăm: este această confuzie, mizerie, rezultatul minții umane care caută la toate nivelele vieții securitatea? Aceasta este cauza? Oricine trebuie să aibă haine pentru securitatea fizică, alimente, un acoperiș deasupra capului, toți trebuie să aibă asta. Dar psihologic, interior, există securitate totală? Și oare acest haos este cauza acestei idei, a conceptului că fiecare dintre noi este o entitate separată? Deoarece nu ne-am întrebat niciodată dacă nu cumva creierul fiecăruia dintre noi nu este creierul comun al întregii umanități. Și această dorința de securitate a determinat acest concept al “eu-lui” individual – eu și tu, ca și un grup împotriva altui grup. Aceasta este cauza?
Aceste gânduri liniștite caută să pătrundă la rădăcinile problemelor noastre. O profundă și proaspătă abordare despre cunoașterea de sine și intuiții adânci privind semnificația libertății personale și a unei mature iubiri.
Cartile lui Jiddu Krishnamurti se pot vedea la linkurile de mai jos:
- link 1 - aceasta pagina
- link 2 - aceasta pagina
