Joseph Murphy – Despre uriaşa forţă mentală de care dispuneţi

Trebuie să învăţaţi să folosiţi creator uriaşa forţă mentală de care dispuneţi. Activitatea mentală, după cum ştim, este structurată pe două niveluri: cel conştient sau raţional şi cel subconştient sau iraţional. Pentru a gîndi, vă folosiţi de mentalul conştient; astfel, toate gîndurile penetrează în subconştient, care le ascultă fidel şi manifestă exact situaţiile sau stările psihice corespondente acestor gînduri. Subconştientul este sediul emoţiilor, dorinţelor, sentimentelor şi trăirilor latente în om; este însăşi forţa creatoare în fiinţa umană. Dacă nutriţi gînduri benefice veţi avea parte numai de bine, dar dacă veţi gîndi în mod nearmonios, chiar negativ, atunci se vor manifesta mereu doar forţe negative. Acesta este modelul, aparent simplu, în care lucrează permanent mentalul.

Vezi clip cu traducere din filmul Inception (2010):

Esenţial de reţinut este că, odată ce o idee a fost acceptată de către subconştient, acesta începe practic imediat să acţioneze, pentru ca ideea să devină realitate. Iată, deci, un adevăr foarte interesant şi foarte subtil: forţele latente din subconştient pot fi puse în mişcare, în egală măsură, atît de un gînd malefic, cît de unul benefic.

Această lege, aplicată într-o manieră greşită, poate cauza multe suferinţe şi necazuri, o mare nefericire, eşecul oricărei acţiuni întreprinse şi frustarea întregii fiinţe. Dacă, însă, vă veţi obişnui să nutriţi mereu gînduri armonioase şi benefice, veţi observa negreşit că succesul va apare neîntîrziat, iar sănătatea şi prosperitatea vă vor jalona de acum înainte întreaga viaţă.

Pentru a începe să gîndiţi în mod constructiv este indispensabil ca, în prealabil, să fi dobîndit măcar într-o oarecare măsură calmul mental şi o stare fizică bună. Tot ceea ce veţi afirma, ce veţi simţi că poate fi realizat, va fi acceptat ca atare şi manifestat de către forţele latente din dumneavoastră. Deci, ceea ce vă rămîne de făcut este să acţionaţi astfel încît subconştientul să accepte sugestia respectivă. De pildă, emiteţi un anumit ordin mental, iar subconştientul va reproduce fidel ideea pe care i-aţi imprimat-o. Aceasta este legea care stă la baza fenomenului sugestiei: reacţia pe care o veţi obţine, adică răspunsul subconştientului, va fi identică cu natura sugestiei pe care aţi întreţinut-o în mod conştient.

Psihologii şi psihiatrii afirmă că, atunci cînd sugeraţi anumite idei subconştientului, în celulele creierului se produc o serie de transformări specifice. Imediat el acceptă sugestia, începe să o pună în execuţie făcînd diferite asociaţii de idei şi, pentru a-şi atinge scopul, se foloseşte de orice cunoştinţă pe care aţi acumulat-o în decursul vieţii. Înţelepciunea şi puterea infinită ce sălăşluiesc în mod latent în dumneavoastră se află oricînd la dispoziţia subconştientului, iar acesta are capacitatea de a mobiliza toate forţele naturii, pentru a face ca ideea respectivă să devină realitate. Uneori, poate răspunde pe loc, alteori trebuie să treacă zile, săptămîni sau chiar mai mult timp, pînă cînd problema să fie rezolvată. Căile sale sunt, într-adevăr, nebănuite.

Reţineţi încă de la început faptul că, nu este vorba deloc de două spirite ce convieţuiesc în acelaşi corp ci, mai curînd, că există şi se manifestă două tipuri de activităţi mentale, într-o singură fiinţă. Mentalul conştient sau conştiinţa, care raţionează, are posibilitatea de a alege. De exemplu, dumneavoastră puteţi alege cărţile care vă plac, casa cea mai confortabilă, iubitul sau iubita de o viaţă. Pe de alta parte, inima bate, sistemul digestiv funcţionează, la fel şi cel respirator, fără nici o alegere sau imprimare conştientă din partea dumneavoastră, fiind controlate în mod direct de către subconştient.

Subconştientul acceptă ceea ce îi este impus sau, cu alte cuvinte, ceea ce gîndiţi în mod permanent. Subconştientul nu judecă faptele, aşa cum o face mentalul conştient ci, după cum am spus, este asemenea pămîntului care primeşte orice fel de seminţe, fie bune, fie rele. Gîndurile noastre sunt active şi ele constituie seminţele din templu. Ideile negative, distructive, continuă să lucreze în subconştient şi se vor manifesta în viaţa voastră sub forma unor experienţe mai mult sau mai puţin plăcute.

Aşadar, subconştientul nu este interesat dacă gîndurile voastre sunt bune sau rele, adevărate sau false, ci, pur şi simplu, răspunde în deplină conformitate cu natura acestor gînduri. De exemplu, dacă în mod conştient acceptaţi ceva ca fiind adevărat, chiar dacă acea idee era falsă, subconştientul vostru o va face cu putinţă şi va materializa ideea respectivă, în modul pe care dumneavoastră îl aşteptaţi.

Numeroase experienţe de hipnoză făcute de către psihologi renumiţi au dovedit faptul că subconştientul nu este în stare să facă selecţii sau comparaţii, deci nu poate raţiona. De nenumărate ori, practica a arătat că subconştientul acceptă orice sugestie, chiar falsă fiind şi reacţionează docil conform naturii acesteia.

Iată un exemplu ce ilustrează supunerea oarbă a subconştientului faţă de orice sugestie: dacă un hipnotizator foarte abil îi sugera unui subiect că este Napoleon Bonaparte sau chiar o pisică, ori un cîine, acesta îşi juca rolul în mod serios, cu o uimitoare exactitate. Personalitatea sa se transforma radical pe moment, căci credea cu adevărat că este ceea ce hipnotizatorul îi sugera.

Un hipnotizator priceput poate sugera orice şi oricui: unui subiect îi poate sugera că are mîncărimi, altuia – că îi curge nasul, unui al treilea – că este o statuie de marmură şi unui al patrulea – că îngheaţă la o temperatură de sub 0 grade Celsius. Fiecare din aceştia va reacţiona conform sugestiei ce i-a fost imprimată, total insensibil la ceea ce se petrece în jur sau care nu se potriveşte cu ideea sa.

Aceste exemple demonstrează în mod clar, că, există o diferenţă netă între conştiinţă, care raţionează şi subconştient, care este impersonal, nu are capacitatea de a alege şi ia drept bună orice idee care ajunge la acel nivel. De aceea, este foarte important să alegem cu atenţie doar gîndurile, ideile şi concepţiile benefice, armonioase şi să ne umplem astfel sufletul de bucuria armoniei universale.

Uneori, mentalul conştient este numit şi mental obiectiv, pentru că prin el sunt cunoscute obiectele exterioare. Mentalul obiectiv are conştiinţa lumii obiective, pe care o percepe cu ajutorul celor cinci simţuri. El învaţă prin observare directă, prin experimentare sau prin educaţie. După cum am mai spus, principala sa îndatorire este aceea de a raţiona.

Să presupunem că sunteţi unul din miile de turişti ce vin anual să viziteze oraşul Los Angeles. Decideţi că este un oraş frumos, căci are parcuri şi grădini minunate, clădiri impozante şi vile cochete. Această concluzie este opera mentalului obiectiv.

Subconştientul este numit adesea şi mental subiectiv. El ia cunoştinţă de ceea ce vă înconjoară prin mijloace specifice, independente de cele cinci simţuri, percepînd realitatea prin intuiţie. Subconştientul este sediul emoţiilor, arhiva amintirilor voastre. Mentalul subiectiv se manifestă cel mai pregnant atunci cînd cel obiectiv este total pasiv. Deci, el reprezintă o parte a conştiinţei care se manifestă în stare de inconştienţă sau de somnolenţă.

Mentalul subiectiv poate vedea fără a folosi ochi. De asemenea, el poate părăsi corpul fizic pentru a călători în lumi paralele, aducînd apoi informaţiile cele mai exacte despre cele percepute acolo. În acest fel puteţi citi gîndurile altora fără să vă folosiţi de mijloacele obişnuite de comunicaţie. Este foarte important să cunoaşteţi aceste lucruri, pentru a învăţa arta veritabilă a rugăciunii.

Într-o controversă oarecare, subconştientul nu poate găsi nici un argument, fie el pro sau contra. Astfel, dacă emiteţi sugestii false, el le va accepta ca fiind adevărate, materializîndu-se sub formă de situaţii de viaţă, experienţe sau diferite alte evenimente. Tot ceea ce vi se întîmplă este rezultatul gîndirilor imprimate în subconştient. Dacă i-aţi impus concepte false, cel mai bun mijloc de a le înlătura este tocmai repetarea frecventă a unor idei opuse lor, armonioase şi construcive. Astfel, veţi putea forma un nou obicei, acela de a întreţine gînduri benefice, căci subconştientul este sediul obişnuinţelor şi obiceiurilor de tot felul.

Gîndurile pe care le nutriţi în mod frecvent lasă urme adînci în subconştient. Dacă ele sunt armonioase, paşnice şi constructive veţi avea numai de cîştigat. Dar dacă aţi lăsat să vă domine îndoiala, neliniştea şi alte gînduri destructive, cel mai bun remediu este să conştientizaţi uriaşa forţă ce sălăşluieşte în subconştient şi să luaţi hotărîrea de a atinge o stare perfectă de fericire şi sănătate. Subconştientul, creatorul fiinţei voastre, fiind mereu unit cu sursa divină a tuturor lucrurilor, vă va elibera de orice constrîngere şi vă va reda fericirea la care aspiraţi cu atîta fervoare.

Din cele expuse mai înainte, aţi înţeles, desigur, că mentalul conştient este “cel care veghează” şi că principala sa atribuţie ar trebui să fie aceea de a proteja subconştientul împotriva falselor impresii. De asemenea, ştim deja că una din legile fundamentale ale mentalului este următoarea: subconştientul este în permanenţă sensibil la diferitele sugestii, fie că ele provin direct de la subiectul în cauză, ori din exteriorul lui. Subconştientul nu face comparaţii sau raţionamente şi nici nu reflectează, aceste funcţii fiind caracteristice mentalului conştient. Subconştientul nu face altceva decît să răspundă la sugestii şi nu are vreo preferinţă pentru vre-un anumit domeniu de acţiune.

Iată un exemplu clasic în legătură cu puterea uriaşă pe care o poate avea sugestia. Să presupunem că sunteţi la bordul unui pachebot şi abordaţi un pasager, spunîndu-i cu un aer foarte timid: “Păreţi foarte bolnav. Ce palid sunteţi! Sunt sigur ca în curînd vă va veni rău de mare. Lăsaţi-mă să vă conduc în cabina dumneavoastră.” Veţi observa că pasagerul păleşte într-adevăr. Sugestia dumneavoastră negativă este acceptată, căci se asociază cu propriile lui temeri şi, odată ajuns în cabină, el ar suferi în realitate de răul de mare.

Desigur că, unele fiinţe reacţionează în mod diferit la aceeaşi sugestie datorită condiţionării deja prezente în subconştientul lor şi a încrederii pe care o au în ele însele. De exemplu, dacă veţi merge la un marinar de pe acelaşi pachebot şi îi veţi spune plin de solicitudine: “Prietene, ai un aer foarte trist. Nu cumva suferi de rău de mare? Cred că în curînd indispoziţia ta se va accentua.”. În funcţie de temperamentul său, el fie va rîde cu poftă de gluma dumneavoastră, fie se va arăta uşor iritat. Oricum, va rămîne imun la această sugestie negativă, datorită siguranţei de sine. În consecinţă, sugestia nu a făcut altceva decît să-i mărească încrederea în sine, fără să-i provoace teamă sau nelinişte.

Dicţionarul spune că, sugestia reprezintă procesul mental prin care o idee este întreţinută, acceptată şi mai apoi pusă în execuţie. E bine să amintim însă că, nici o sugestie nu poate pătrunde în subconştient fără ca ea să fie mai întîi acceptată în mod conştient. Aşadar, conştiinţa are puterea de a respinge orice sugestie. Marinarul din exemplul anterior nu avea frică de răul de mare, fiind convins de imunitatea sa şi, astfel, sugestia negativă nu a avut nici o putere asupra lui.

Sugestia răului de mare rezonează tocmai cu teama de acea suferinţă în cazul pasagerului. La fel, fiecare dintre noi are propriile sale temeri, opinii şi convingeri intime, care-i guvernează viaţa. Nici o sugestie nu are putere decît dacă a fost acceptată mental. Astfel, puterile ce sălăşluiesc în subconştient se manifestă într-un mod limitat de condiţionările deja existente.

Cum şi-a pierdut cineva braţul datorită unei sugestii greşite

Timp de doi ani am ţinut o serie de conferinţe la London Truth Forum. Am fondat acest Forum cu mulţi ani în urmă. Directoarea sa, dr. Evelin Fleet, mi-a arătat un articol ce apăruse într-un ziar englez, în legătură cu puterea sugestiei. În acel ziar era relatat cazul unui om care a repetat timp de doi ani aceeaşi frază: “Mi-aş da şi braţul numai să fie vindecată fiica mea.” Ea suferea de artrită acută şi de o boală a pielii ce părea incurabilă. Tratamentul medical rămăsese neputincios, iar tatăl ei, animat de o intensă dorinţă de a-şi vedea fiica vindecată, şi-a exprimat dorinţa sub forma acestei afirmaţii. Ziarul relata apoi cum, într-o coliziune dintre maşina familiei respective şi un alt automobil, braţul tatălui a fost retezat şi, instantaneu, au dispărut artrita şi boala de piele de care suferea tînăra.

Trebuie să fiţi siguri că impuneţi subconştientului numai sugestii care să aducă sănătatea, să vă binecuvînteze şi să vă inspire în tot ceea ce faceţi. Amintiţi-vă că subconştientul nu ştie de glumă, ci înţelege exact tot ceea ce îi sugeraţi.

Cum a fost învinsă teama cu ajutorul sugestiei

Autosugestia reprezintă sugestia adresată de cineva lui însuşi, cu un anumit scop specific şi bine definit. Herbert Parkyn, în excelentul său manual despre autosugestie, relatează următorul incident amuzant, pe care cred că-l veţi aprecia şi dumneavoastră şi-l veţi ţine minte. “Un vizitator new-yorkez aflat la Chicago şi-a privit la un moment dat ceasul (care era cu o oră înainte faţă de ora locală) şi i-a spus prietenului său din acel oraş că era ora prînzului. Ca urmare, locuitorul din Chicago, fără să se gîndească la diferenţa de fus orar, i-a răspuns musafirului său că îi este foame şi trebuie să meargă imediat să ia masa.”.

Putem folosi autosugestia pentru a învinge orice teamă sau obicei rău. O tînără cîntăreaţă a fost invitată la o audiţie. Îşi dorise foarte mult această invitaţie dar, din cauza tracului, deja fusese respinsă de trei ori. Tînăra avea o voce foarte frumoasă, dar îşi spunea mereu: “Poate că totuşi mă vor accepta. În sfîrşit, eu voi face tot ce pot, deşi mă simt plină de teamă şi de nelinişte.”

Subconştientul a reacţionat prompt la aceste autosugestii negative, şi, luîndu-le drept nişte cereri, a făcut tot posibilul pentru a le îndeplini. În cazul relatat, cauza insuccesului a fost chiar autosugestia involuntară şi greşit direcţionată a persoanei respective, generată de gîndurile de teamă şi de emoţiile respective. Totuşi, femeia a reuşit să-şi depăşească frica aplicînd următoarea tehnică: de trei ori pe zi se izola într-o cameră, se instala confortabil într-un fotoliu, se liniştea şi închidea ochii. Apoi începea să-şi relaxeze corpul şi mintea. Calmul psihic favorizează pasivitatea mentală şi face ca subconştientul să fie mai receptiv la sugestii. Tînăra a neutralizat sugestia de teamă, afirmînd urmatoarele: “Cînt minunat, sunt calmă, liniştită, plină de încredere în vocea mea melodioasă.”. Continua să repete această declaraţie lent, în clar, trăind cu intensitate semnificaţia ei, de 5 – 10 ori într-o şedinţă. Făcea acest lucru de trei ori pe zi şi o dată înainte de a adormi. La sfîrşitul săptămînii era foarte sigură pe sine şi calmă, iar în timpul audiţiei s-a descurcat admirabil fiind, bineînţeles, admisă.

O persoană în vîrstă de 75 de ani obişnuia să spună: “Îmi pierd din ce în ce mai mult memoria.” Ea a reuşit să înlăture acest obicei dăunător practicînd de mai multe ori pe zi metoda autosugestiei, în felul următor: “Începînd de astăzi, memoria mea se îmbunătăţeşte în toate domeniile. Pot să-mi amintesc tot ceea ce am nevoie, în orice moment, în orice loc. Impresiile pe care le percep sunt din ce în ce mai clare şi reţin în mod automat orice, cu o mare uşurinţă. Tot ceea ce doresc să-mi amintesc apare imediat şi în forma cea mai exactă. Fac progrese rapide în fiecare zi şi, în curînd, memoria mea va fi mai bună decît a fost ea vreodată.” După trei săptamîni, memoria i-a revenit la normal, iar persoana fu deosebit de încîntată de rezultatul miraculos pe care-l obţinuse.

Cum pot fi înlăturate neajunsurile unui caracter dificil

Mulţi oameni, care se plîngeau că au o fire nestăpînită, au reuşit să-şi modeleze caracterul prin puterea autosugestiei, obţinînd rezultate notabile. Ei au repetat cu perseverenţă de 3 – 4 ori pe zi: dimineaţa, la prînz şi seara, următoarele afirmaţii: “Sunt din ce în ce mai bine dispus. Bucuria, fericirea şi calmul devin stările mele obişnuite de conştiinţă. Pe zi ce trece devin din ce în ce mai înţelegător şi mai iubitor. Pentru toţi cei care mă înconjoară, sunt un focar de veselie şi bunăvoinţă şi transmit instantaneu în jurul meu această stare minunată. Fericirea şi bucuria mă însoţesc mereu şi, de aceea, sunt veşnic liniştit.”

Puterea constructivă sau distructivă a sugestiei

Iată în continuare, cîteva exemple şi comentarii în legătură cu eterosugestia (adică sugestia pe care o primim de la alte persoane). Puterea sugestiei a jucat întotdeauna un rol important în viaţa şi în modul de a gîndi al oamenilor, în toate colţurile lumii. În multe ţări, sugestia reprezintă pilonul central, factorul esenţial pe care se sprijină religia.

Sugestia poate fi folosită pentru obţinerea controlului individual, dar poate fi utilizată şi pentru a comanda sau controla pe alţii care, de cele mai multe ori ignoră toate legile mentalului. În forma sa constructivă, sugestia este minunată, dar sub aspectul său negativ, ea poate deveni una dintre cele mai puternici forţe distructive, generînd mizeria, eşecul în viaţă, suferinţa, boala şi dezastrele de orice fel.

Aţi acceptat acele sugestii?

Încă din copilărie, cea mai mare parte dintre noi am primit multe sugestii negative. Neştiind cum să le contracarăm, le-am acceptat în mod inconştient. Iată doar cîteva dintre ele: “Nu poţi să faci asta”, “Nu vei ajunge niciodată la un rezultat”, “Nu trebuie”, “Vei greşi”, “N-ai nici o şansă”, “Mereu te înşeli”, “Este inutil”, “E din ce în ce mai rău”, “La ce bun”, “Nu e nevoie să pui atît de mult suflet”, “Eşti prea bătrîn”, “Viaţa este o corvoadă fără sfîrşit”, “Dragostea este făcută doar pentru pasări”, “Nu vei ajunge la timp”, “Vei da faliment”, “Fii atent, te vei îmbolnăvi” sau “Nu poţi să ai încredere în nimeni”.

Dacă acum, ca adult, nu veţi folosi autosugestia constructivă şi profund benefică, adică să urmaţi o terapie de remodelare a procesului mental, acele impresii impregnate de-a lungul timpului vor constitui tot atîtea cauze ale eşecului în viaţa personală, ca şi în cea socială. Autosugestia reprezintă o modalitate de a vă elibera de mulţimea de condiţionări negative, care deformează comportamentul dumneavoastră în lume, împiedicînd implementarea unor obiceiuri benefice.

Sunteţi capabili să neutralizaţi sugestiile negative

Citiţi ziarele şi veţi descoperi o mulţime de fapte diverse, care sunt foarte potrivite pentru a semăna frica, grija, anxietatea, superficialitatea şi nefericirea. Dacă acceptaţi astfel de sugestii negative, gîndurile de teamă ce vor lua naştere în mod firesc vă vor face să pierdeţi bucuria de a trăi şi de a vă realiza în viaţă. Ştim de acum că puteţi înlătura toate sugestiile negative, mentalizînd tocmai ideile opuse, benefice, veţi reuşi să neutralizaţi orice influenţă distructivă.

Fiţi mereu vigilenţi şi nu vă lăsaţi influenţaţi de vreo sugestie negativă ce poate veni de la cei din jur. Nu sunteţi şi nu veţi fi niciodată obligaţi să vă lăsaţi pradă eterosugestiei distructive. Cu toţii am suferit în copilărie şi-n adolescenţă de pe urma ei. Aproape fiecare îşi aminteşte cu uşurinţă cum părinţii, prietenii, familia şi profesorii creau în jurul vostru o adevărată campanie de sugestie negativă. Studiaţi şi analizaţi puţin cuvintele care v-au fost adresate de-a lungul timpului şi veţi descoperi cît de mult semănau ele cu propaganda, chiar dacă pentru familie şi profesori aceasta era inconştient abordată. Scopul lor era acela de a vă ţine în stăpînire şi de a vă insufla teama faţă de diferite realităţi cu care vă confruntaţi.

Acest proces de eterosugestie se petrece la fel în fiecare birou, în fiecare fabrică sau în fiecare club din această lume. Veţi observa că multe din aceste sugestii aveau drept scop să vă facă să gîndiţi, să simţiţi şi să acţionaţi aşa cum voiau ceilalţi, astfel încît aceştia să obţină toate avantajele.

Cum a reuşit sugestia negativă să ucidă un om

Iată un exemplu de eterosugestie. Unul dintre părinţii mei a consultat odată o clarvăzătoare venită din India, care i-a spus ca avea inima slabă şi i-a prezis că va muri în luna următoare. Auzind acestea, tatăl meu a început să anunţe pe toţi membrii familiei şi s-a grăbit să-şi facă testamentul.

Această puternică sugestie a pătruns uşor în subconştientul său tocmai pentru că el o accepta în întregime. Tatăl meu mi-a mai spus că acea clarvazătoare era cunoscută ca avînd puteri oculte, care îi permiteau sa facă atît binele, cît şi răul. Bineînţeles că a murit, aşa cum îi prezisese femeia, fără să se ştie măcar cauza morţii sale. Cred că mulţi dintre noi au ascultat multe istorisiri asemănătoare, la fel de ridicole şi de superstiţioa-se. Să studiem cazul în lumina cunoştinţelor pe care le avem acum, în legătură cu modul cum acţionează subconştientul. Tot ceea ce mentalul conştient crede, va fi acceptat de către subconştientul care, la rîndul său, va urma să manifeste acele idei în realitatea înconjuratoare. Iată deci, că tatăl meu era fericit, plin de forţă şi robust înainte de a merge la acea clarvăzătoare. Dar ea i-a propus o sugestie extrem de dăunătoare, pe care el a acceptat-o. S-a speriat şi, imediat a început să se gîndească doar la moartea ce urma să survină, în viziunea lui, în luna următoare. A renunţat la orice altă activitate şi s-a pregătit pentru a muri. Tocmai această idee, întreţinută constant, a fost adevărata cauză a morţii sale. Ea a provocat într-un timp foarte scurt distrugerea definitivă a corpului fizic.

Acea “clarvazătoare” nu avea însă puterea de a prezice viitorul nici cît are o piatră de pe drum sau o buturugă. Dacă nu găsea un mediu propice de manifestare, sugestia ei nu ar fi avut nici o putere. Căci, dacă tatăl meu ar fi cunoscut legile fundamentale ale mentalului, el ar fi respins cu hotărîre sugestia negativă şi ar fi refuzat să asculte vorbele acelei femei, ştiind bine că era guvernat şi dirijat doar de propriile sale gînduri şi sentimente. În acest caz, profeţia ar fi fost tot atît de puternică precum nişte săgeţi trase asupra unui torpilor şi ar fi fost complet neutralizată, fără să-i producă tatălui meu nici cel mai mic rău.

Sugestiile altora nu au absolut nici o putere prin ele însele, ci doar dacă dumneavoastră le primiţi şi sunteţi dispuşi să le acordaţi vreo importanţă. Ele au nevoie de consimţămîntul dumneavoastră, au nevoie să fie întreţinute. Dacă sunteţi receptiv la anumite sugestii, atunci se poate spune că le puneţi la dispoziţie întreaga voastră fiinţă. Amintiţi-vă faptul că, aveţi mereu posibilitatea de a alege. Alegeţi viaţa! Alegeţi sănătatea! Alegeţi dragostea!

Mentalul lucrează după aceleaşi mecanisme ca şi un silogism. Astfel, orice premisă pe care o acceptaţi în mod conştient determină concluzia, deci rezultatul la care ajunge subconştientul în legătură cu o anumită problemă. Dacă premisa este adevărată, concluzia va fi la fel, aşa cum este ilustrat în exemplul următor.

1. Orice virtute este demnă de laudă.

2. Bunătatea este o virtute.

3. Aşadar, bunătatea este demnă de laudă.

Prima declaraţie este premisa şi, după cum am mai spus, concluzia adevărată decurge în mod logic dintr-o premisă adevărată.

Un profesor universitar care a audiat cîteva dintre conferinţele mele despre ştiinţa sugestiei din luna mai, 1962, la Town Hall (New York), îmi spunea: “În viaţa mea totul merge pe dos, mi-am pierdut sănătatea, averea şi prietenii. Tot ceea ce ating se strică.”.

I-am explicat că trebuia să-şi impună o nouă premisă în gîndirea sa: aceea că inteligenţa infinită din subconştient îl ghidează mereu, îl dirijează şi are grijă de el pe toate planurile: spiritual, mental şi material. Atunci subconştientul îl va orienta în mod automat pe drumul cel bun, redîndu-i sănătatea şi calmul. Astfel, profesorul a formulat un plan potrivit cu modul în care dorea să-şi trăiască viaţa şi iată, în continuare, care era principala lui premisă mentală de la care pornea: “Înţelepciunea infinită mă conduce şi mă ghidează, orice aş face în această lume. Posed o sănătate perfectă şi doar legea armoniei acţionează în corpul meu şi în spiritul meu. Frumuseţea, dragostea, liniştea şi abundenţa coexistă mereu în viaţa mea. Ştiu în mod sigur că această premisă se bazează pe eternele adevăruri ale vieţii; simt şi cred cu tărie că subconştientul ve reacţiona conform acestor gînduri.”

Mai tîrziu mi-a scris: “Am repetat această afirmaţie lent, cu calm şi plin de dragoste, de mai multe ori pe zi, ştiind că va pătrunde din ce în ce mai profund în subconştient şi că rezultatele nu vor întîrzia să apară. Vă sunt foarte recunoscător pentru sfaturile pe care mi le-aţi dat şi doresc să vă spun că viaţa mea s-a îmbunătăţit sub toate aspectele. Aveţi dreptate, această tehnică este perfect valabilă!”

Subconştientul poartă înţelepciunea necesară şi cunoaşte răspunsul la orice întrebare. El nu contestă nimic şi nu vă contrazice. Nu spune niciodată: “Nu trebuie să-mi imprimi această sugestie”. De exemplu, dacă veţi spune: “Nu pot să fac asta” sau “sunt prea batrîn acum”, “nu pot face faţă acestei obligaţii”, “m-am născut sub o stea cu ghinion”, “nu ştiu pe nimeni în care să pot avea încredere”, veţi impresiona subconştientul cu aceste gînduri negative şi el va reacţiona fidel modului dumneavoastră de gîndire. De fapt, refuzaţi propriul bine însăşi fiinţei voastre, atrăgîndu-vă sărăcia şi frustrarea.

Atît timp cît ridicaţi noi piedici şi obstacole, practic negaţi şi vă faceţi inaccesibilă înţelepciunea care sălăşluieşte în subconştient, deoarece vă închipuiţi că subconştientul este incapabil să rezolve vreo problemă. Aceasta conduce la un intens stress mental şi emoţional, căruia îi urmează imediat boala şi tendinţele spre nevroză.

Pentru a vă îndeplini dorinţele şi pentru a elimina orice sentiment de frustrare, faceţi această afirmaţie de mai multe ori pe zi: “Inteligenţa nesfîrşită, care mi-a oferit această dorinţă, mă orientează, mă conduce şi-mi revelează cel mai bun mod în care ea poate fi îndeplinită. Ştiu că înţelepciunea profundă a subconştientului va răspunde favorabil şi că tot ceea ce simt şi doresc în interiorul fiinţei mele se va manifesta în exterior. Totul în mine este în armonie şi echilibru.”

Dacă însă veţi spune: “Nu pot să mai ies din această situaţie, sunt pierdut. Nu văd nici o soluţie pentru această problemă; sunt blocat”, nu veţi primi nici un răspuns din partea subconştientului. Dacă doriţi, deci, ca el să acţioneze spre binele vostru, oferiţi-i reţeta cea mai bună şi imediat el va coopera cu dumneavoastră. Reţineţi că subconştientul lucrează în permanenţă pentru a vă menţine corpul într-o stare cît mai bună: controlează bătăile inimii, precum şi respiraţia. Are grijă să vă vindece rana pe care v-aţi făcut-o la deget. Astfel, el este orientat către viaţă şi caută mereu să vă îngrijească şi să vă ocrotească. Deci, subconştientul nu are propria sa voinţă, vă acceptă în întregime sugestiile şi imaginile mentale.

Cînd căutaţi răspunsul la o anumită problemă, subconştientul vă poate da răspunsul imediat, dar aşteaptă să luaţi singuri decizia de a-l consulta în privinţa acelei probleme. Dacă veţi spune: “Nu cred că mai pot rezolva ceva; mă aflu într-o deplină confuzie; de ce nu primesc nici un răspuns?”, atunci vă veţi neutraliza într-un mod lamentabil cererea anterioară. Astfel, nu veţi ajunge nicăieri.

De aceea, vă recomand să vă relaxaţi, să vă liniştiţi, afirmînd plini de calm: “Subconştientul cunoaşte răspunsul de care am nevoie. El îmi va răspunde chiar acum. Îi mulţumesc pentru că ştiu că, în infinita sa înţelepciune, el cunoaşte totul şi îmi va revela răspunsul perfect la întrebarea mea. Prin credinţa mea profundă determin manifestarea splendorilor ce se ascund în subconştient şi de aceea sunt mereu plin de bucurie.”

 

---

Cartile lui Joseph Murphy se pot vedea la linkurile de mai jos:

- link 1 - aceasta pagina

- link 2 - aceasta pagina

---

 

---

Ajuta-ma sa traduc din text in voce audio cat mai multe articole postate.

(Doriti un anumit articol sa fie tradus din text in voce audio, trimite-ti un mesaj de cerere traducere)

Dacă informatiile găsite aici ti-au fost de folos, spune "mulțumesc" printr-o donație de sustinere:

---