Despre abilitatea de a vedea traumele, sursele profunde de stres ale oamenilor

Suferinţa îmbracă două aspecte, fiecare cu profilul său bine conturat. Astfel, distingem: suferinţa fizică şi suferinţa psihică. Deşi distincte ca substanţă, totuşi ele se întrepătrund şi se influenţează reciproc. Fiecare dintre ele o poate determina pe cealaltă, sau o poate influenţa, de obicei în sens negativ.

Vezi clip cu traducere din filmul Homunculus (2021) sau Neftilx – Aici

Orice experienta traumatizanta reprezinta un stres, stres la care organismul reactioneaza printr-un raspuns specific. Cercetarile extensive din domeniul biologiei stresului au demonstrat ca activarea excesiva si/sau prelungita a raspunsului de stres la copil poate avea consecinte dezastruoase la nivelul structurilor sale cerebrale. Astfel, in creierul in formare al copilului, unele arii cerebrale devin marite in volum (fata de valorile de referinta), in timp ce altele scad in volum. Aceste modificari structurale vor afecta pentru tot restul vietii functiile deservite de structurile cerebrale in cauza. Cand raspunsul de stres se declanseaza in continuu sau este activat de factori multipli, acest lucru poate genera o acumulare cumulativa care costa starea de sanatate fizica si mintala a individului pentru intreaga viata. Cu cat sunt mai traumatizante experientele infantile, cu atat este mai mare riscul pentru intarzieri developmentale, si probleme de sanatate ulterioare, incluzand boli cardiace, diabet, abuz de substanta si depresie. Practic, cu cat mai mare este scorul ACE, cu atat mai mare este riscul de a dezvolta tulburari cronice precum boli cardiace, de plamani, depresie si cancer. Stresul toxic din copilarie este cauza perturbarilor fiziologice care persista la maturitate si conduc catre boala, chiar si in absenta unor comportamente ulterioare care sa duca la boala. De exemplu, manifestarile biologice ale stresului toxic pot include alterari ale functiei imune si cresteri masurabile ale markerilor inflamatori, despre care se stie ca sunt asociati cu rezultate proaste privind starea de sanatate, precum boli cardiace, hepatite virale, cancer de ficat, astm, boli pulmonare obstructive, boli autoimune, dentitie proasta, depresie. Deci stresul toxic nu este doar un factor de risc pentru mai tarziu, dar este si o sursa directa de afectare biologica sau perturbare care poate avea consecinte pe viata, indiferent de circumstantele care apar ulterior in viata. In aceste cazuri, stresul toxic poate fi vazut ca precipitant al memoriei biologice. Cercetarile din ultimii ani au demonstrat ca multe probleme de sanatate, probleme comportamentale si tulburari privind abuzul de substanta sunt rezultatul conexiunilor nervoase inadaptate. Aceste conexiuni, care sunt in mod particular vulnerabile in primele stadii de viata pot fi perturbate si afectate de stresul toxic trait in timpul experientelor infantile traumatizante.

Asocierea dintre experientele infantile traumatizante si stilurile de viata adulte nesanatoase a fost foarte bine documentata. Adolescentii cu un istoric de multiple traume sunt mai predispusi sa dezvolte comportamente de risc. Adoptarea stilurilor de viata nesanatoase ca mecanisme de coping pentru depasirea stresului ar putea explica de ce scorurile ACE mai inalte sunt asociate cu:

  • consumul de alcool
  • consumul de tutun
  • abuzul ilicit de droguri
  • risc de joc patologic crescut
  • obezitate
  • promiscuitate.

Adolescentii si adultii care manifesta rate mai inalte de comportamente de risc sunt mai predispusi catre:

  • esec scolar
  • dificultati de a mentine retele sociale suportive
  • aderarea la benzi de cartier cu caracter deviant
  • crime violente, incarcerare
  • somaj
  • lipsa casei
  • a deveni parinti singuri, cu abilitati de parentaj reduse

 


Dacă articolele gasite aici te-au ajutat in dezvoltarea ta personala, poți spune "mulțumesc" printr-o donație: