Ilie Cioară – Eliberarea de Ego: Căutarea Adevărului Absolut
Spargerea structurii tempo-spațiale și trezirea sau eliberarea ființei umane de sub dominația “ego”-ului este un fenomen rar întâlnit. Care să fie cauza acestei rarități?
Această întrebare ar trebui să și-o pună toți aceia care caută Adevărul absolut, pe Dumnezeu. Or, urmărind același ideal, sunt ei preocupați de pacea, armonia, echilibrul și înnobilarea sufletului? Sau de adevărata fericire, Iubirea creatoare, bunătatea, inteligența, frumusețea și omenia, în general?
Merită întreaga apreciere și laude omul care își pune întrebări – în forumul său interior – în legătură cu asemenea probleme, fiindcă acest semen și-a descoperit deficiența morală cu care nu este de acord. Nemulțumirea, în acest context, este un factor pozitiv.
Dar să vedem care este pasul următor. Mai întâi, ce fel de instrument urmează să folosim pentru a demola omul vechi, pentru ca, în locul lui, să se poată instala omul nou, radical diferit?
Poate omul vechi ajutat de cunoștințele lui să-și aducă sieși transformări radicale? Nicidecum! Or, omenirea asta face de mii și mii de ani și noi o moștenim cu toate câte ea a încercat.
În acest fel practicile înaintașilor ne-au relevat, prin ele însele, de ce este așa de rar fenomenul pe care încercăm să-l lămurim. Așadar, metodele, analizele, doctrinele, conceptele filozofice, credințele religioase nu conduc la înnobilarea sufletului omenesc – realizare posibilă numai prin întâlnirea fenomenului de eliberare.
Pentru simplul motiv – ușor de înțeles și verificat pe loc – că toate tentativele făcute în sens de transformare, pornesc din centrul interesat al „ego“-ului.
Folosirea îndelungată a acestor mijloace nu a făcut altceva decât să amplifice degradarea morală a omului. Haosul existent astăzi în lume este suficient de grăitor.
Străbunii ne-au transmis, pe această linie a spiritualității, tradiția, care ne-a accentuat dependența de efemerele deșertăciuni ale acestei lumi.
Și-acum, iarăși, o întrebare pusă celor care folosesc în prezent instrumentele de care aminteam mai înainte. Dacă prin ceea ce faceți nu observați transformări radicale, de ce totuși continuați? Unde este rațiunea logică în continuitatea practicării? Ați îndrăgit în așa măsură amăgirea, încât ea vă împiedică să vedeți, să înțelegeți Realitatea?
În schimb, iată ce ne oferă cunoașterea: simpla conștientizare a reacțiilor minții – determinate de provocările lumii exterioare sau ale lumii noastre interioare – conduce la dispariția spontană a acestora. În locul gol – sau pasivitatea gândirii – mintea noastră se extinde la infinit, folosind noi celule cerebrale.
Cu noua minte cuprindem și înțelegem prospețimea vieții pe clipe de existență. Această întâlnire este și acțiune, care operează transformări radicale, ce conduc la demolarea „ego“-ului. În lipsa „ego“-ului Iubirea și Inteligența ne cuprind întreaga ființă și ne îndrumă prin impulsuri intuitive.
Să reținem, deci, că orice acțiune inițiată de „ego“ și condusă de voință prin eforturi spre împlinirea unui ideal, nu face decât să fortifice structura egoistă și să împiedice eliberarea. Toate căile cunoscute și înregistrate memorial, care pretind transformări moralizatoare, sunt practici amăgitoare și capcane învederate.
Integritatea ființei, descoperirea Sacrului și concretețea spirituală a omului nou, nu se pot realiza decât o dată cu dispariția întregii structuri a „ego“-ului. Această ficțiune dispare prin străfulgerarea ei de către flacăra Atenției globale.
Cartile lui Ilie Cioara se pot vedea la linkurile de mai jos:
- link 1 - aceasta pagina
- link 2 - aceasta pagina
