Meditatii zilnice cu Krishnamurti – Fericirea nu apartine mintii
Putem face progrese de la un rafinament la altul, de la o subtilitate la alta, de la o placere la alta; dar in centul tuturor este “eu” – “eu” care se bucura, care vrea mai multa fericire; “eu” care cauta, investigheaza, doreste mai multa fericire, “eu” care se zbate, “eu” care devine din ce in ce mai rafinat, dar niciodata nu are o finalitate.
Doar atunci cand “eu” in toate formele, chiar si cele mai subtile inceteaza, exista doar starea de fericire care nu poate fi cautata, extazul, bucuria reala fara durere, fara coruptie.
Cand mintea trece dincolo de ideea de “eu”, cel care experimenteaza, observatorul, ganditorul, atunci exista posibilitatea unei fericiri incoruptibile.
Aceasta fericire nu poate fi permanenta, in sensul in care folosim acest cuvant. Dar, mintea noastra cauta fericirea permanenta, ceva care va dura, care va continua. Aceasta dorinta intensa de continuitate este coruptia.
Daca putem intelege procesul vietii fara condamnare, fara a spune daca este bine sau rau, atunci, cred, exista o fericire creativa care nu este “a ta” sau “a mea”.
Aceasta fericire creativa este ca lumina soarelui. Daca doresti sa pastrezi lumina soarelui, ea nu mai este libera si datatoare de viata, nu mai este cea oferita de soare.
In mod similar, daca doriti fericirea pentru ca suferiti sau pentru ca ati pierdut pe cineva, sau pentru ca nu ati avut succes, atunci, aceasta e doar o reactie. Dar cand mintea poate merge dincolo, atunci exista fericirea care nu apartine mintii.
Cartile lui Jiddu Krishnamurti se pot vedea la linkurile de mai jos:
- link 1 - aceasta pagina
- link 2 - aceasta pagina
Ajuta-ma sa traduc din text in voce audio cat mai multe articole postate.
(Doriti un anumit articol sa fie tradus din text in voce audio, trimite-ti un mesaj de cerere traducere)
Dacă informatiile găsite aici ti-au fost de folos, spune "mulțumesc" printr-o donație de sustinere:
Vezi si alte articole similare:
