Steven Lehar – Înțelegerea naturii construite a percepției noastre și a naturii holistice a conștiinței

Steven Lehar explorează relația dintre minte și materie, argumentând că percepția noastră despre lume este o reprezentare internă, nu o reflectare directă a realității. Steven Lehar folosește exemple precum imaginile retiniene și perspectiva pentru a susține ideea că experiența noastră este o construcție mentală, o simulare internă a lumii exterioare. Se discută apoi diferența dintre monismul ontologic (o singură realitate) și dualismul epistemologic (experiența este separată de realitate), susținându-se că, deși ontologic există o singură realitate, epistemologic experiența noastră este o reprezentare indirectă. În final, se sugerează un model holistic al funcționării creierului, comparându-l cu comportamentul apei, pentru a explica natura conștiinței.

Vezi online cu traducere:

1. Natura iluzorie a percepției:

• Imaginea reziduală retinală: Lehar susține că imaginea reziduală, percepută ca un punct luminos în fața ochilor după expunerea la o lumină puternică, demonstrează că percepția noastră nu este o reflexie directă a realității.

“Primul lucru ciudat legat de acea imagine reziduală retinală este locația sa. Nu se află în spatele retinei tale, unde crezi că se află retina ta, ci în spațiu, în fața ta.”

• Perspectiva: Modul în care obiectele par mai mici pe măsură ce se află la distanță mai mare este un alt exemplu al naturii construite a percepției noastre.

“Această lume pe care o vedem nu este imaginea de pe retină, această lume este o lume tridimensională solidă și totuși are perspectivă.”

• Experiența halucinatorie: Lehar argumentează că experiențele halucinatorii, induse de substanțe psihedelice sau alte mijloace, demonstrează capacitatea minții de a crea lumi sintetice complete, indistinguibile de realitatea consensuală.

“Dacă iei combinația potrivită de substanțe psihedelice, poți ajunge într-o stare care este o halucinație completă, care arată la fel de reală ca această lume și totuși știi că nu este reală din cauza lucrurilor nebunești care se întâmplă în acea lume.”

2. Dualismul epistemologic vs. monismul ontologic:

Lehar face o distincție clară între:

• Monismul ontologic: Ideea că există un singur univers, care include atât mintea, cât și materia.
• Dualismul epistemologic: Ideea că există o distincție între lumea însăși și experiența noastră asupra lumii, similar cu vizionarea unui peisaj printr-o fereastră deschisă vs. vizionarea unui ecran de televizor conectat la o cameră video dintr-o locație îndepărtată.

“În dualismul epistemologic nu există nicio distincție între minte și materie, deoarece un sistem de televiziune, care este epistemologic dualizat, nu există entități magice spirituale acolo, este vorba doar de electronică și lucruri fizice cu care oamenii de știință sunt toți de acord.”

3. Natura holistică a conștiinței:

Lehar susține că conștiința este un proces holistic, mai degrabă decât o colecție de semnale discrete. El folosește analogia apei care își caută propriul nivel într-un vas:

“Ceea ce vedem în conștiință este un proces mult mai holistic, ceva de genul apei care își caută propriul nivel într-un vas, unde starea finală a apei depinde de fiecare poziție a fiecărei alte molecule.”

4. Conștiința primordială a materiei:

Lehar sugerează că, din moment ce creierul, un mecanism fizic, poate susține mintea, un proces energetic, care duce la experiența conștientă, este posibil ca toată materia fizică să aibă o formă de conștiință primordială. El folosește exemplul apei:

“Nu-mi spuneți că apa nu simte urgența pe care o exprimă clar.”

Concluzie:

Lehar susține că înțelegerea naturii construite a percepției noastre și a naturii holistice a conștiinței ar putea revoluționa modul în care înțelegem funcționarea creierului și ar putea duce la o apreciere mai profundă a conexiunii dintre minte și materie.

Se sugerează o donație ca formă de recunoștință pentru informațiile oferite.