Uri Hasson – Comunicarea umană ca un dispozitiv de transmitere a informațiilor
Neurologul Uri Hasson explorează mecanismele neuronale ale comunicării umane, folosind studii fMRI pentru a demonstra cum povestirile evocă răspunsuri cerebrale sincronizate între vorbitor și ascultători. Cercetarea evidențiază rolul crucial al înțelegerii comune și al semnificației în transmiterea eficientă a informației, subliniind pericolul fragmentării sociale cauzate de surse media divergente. Se sugerează că comunicarea eficientă se bazează pe alinierea neuronală, facilitată de un teren comun și un dialog reciproc. În final, se argumentează importanța conexiunii umane pentru dezvoltarea individuală și socială.
Vezi online cu traducere:
Iată principalele teme și idei ale prezentării:
1. Antrenarea neuronală:
Hasson demonstrează cum creierele ascultătorilor se sincronizează cu cel al vorbitorului în timpul unei narațiuni. Folosind scanări fMRI, el arată cum activitatea neuronală a ascultătorilor se aliniază cu cea a vorbitorului, reflectând o “antrenare neuronală.”
“… pe măsură ce povestea începe, ceva imaginar se întâmplă… brusc puteți vedea că răspunsurile la toți subiecții se aliniază cu povestea și acum se mișcă în sus și în jos într-un mod foarte similar în rândul tuturor ascultătorilor.”
2. Importanța semnificației:
Sincronizarea neuronală nu este pur și simplu o reacție la sunet. Hasson dovedește că înțelegerea semnificației este crucială. Experimentele sale arată că inversarea povestirii sau prezentarea ei sub formă de cuvinte disparate nu produce același nivel de aliniere neuronală. Doar narațiunile coerente, care transmit un mesaj clar, generează o sincronizare puternică a creierelor.
“Credem că aceste răspunsuri în ariile de nivel superior sunt induse sau devin similare la majoritatea ascultătorilor din cauza semnificației transmise de vorbitor și nu din cauza sunetului volatil.”
3. Rolul terenului comun:
Hasson subliniază că o comunicare eficientă depinde de existența unui “teren comun” între vorbitor și ascultător. Un set comun de cunoștințe, experiențe și credințe facilitează înțelegerea. El exemplifică acest lucru printr-un experiment în care o singură frază, care influențează percepția ascultătorilor asupra unei povești, este suficientă pentru a crea diferențe semnificative în răspunsurile neuronale.
“Dacă o singură frază este suficientă pentru a face creierul tău similar cu oamenii care gândesc ca tine și foarte diferit de oamenii care gândesc diferit de tine, imaginați-vă efectul amplificat în viața reală…”
4. Pericolul pierderii terenului comun:
Hasson avertizează asupra pericolului divizării societății în grupuri cu “teritorii comune” din ce în ce mai disparate. Expunerea constantă la canale media care promovează perspective unilaterale poate duce la polarizare și la o incapacitate de a comunica eficient cu cei care au opinii diferite.
“Trebuie să fim cu adevărat îngrijorați ca societate dacă vom pierde acest teren comun și capacitatea noastră de a vorbi cu oameni care sunt puțin diferiți de noi…”
5. Soluția: dialogul autentic:
Hasson pledează pentru o revenire la “dialogul autentic” ca antidot la polarizarea societală. Comunicarea bidirecțională, bazată pe ascultare activă și pe o dorință sinceră de a înțelege perspectiva celuilalt, este esențială pentru a reconstrui punți și a crea un teren comun mai larg.
“Există o singură modalitate de a remedia acest lucru… este să ne întoarcem la o formă mai naturală de comunicare, în care nu doar eu vorbesc cu voi, ci avem un mod mai natural de a vorbi, în care eu vorbesc și ascult, și împreună, cu timpul, ajungem la un teren comun și la idei noi.”
Prezentarea lui Uri Hasson ne oferă o perspectivă profundă asupra complexității comunicării umane. Ne reamintește că, deși suntem ființe individuale, suntem fundamental interconectați și că dorința de conexiune și de înțelegere reciprocă este adânc înrădăcinată în natura noastră.