Omraam Mikhael Aivanhov – Depășirea slăbiciunilor: Ghid spre transformare și perseverență

Slăbiciunile voastre sunt ca niște uși prin care Entitățile care vor să ne dăuneze încearcă să se strecoare. Când cedăm anumitor slăbiciuni, le dăm dreptul de a se introduce în noi pentru a ne chinui. Dacă le rezistăm, dacă nu cedăm, ele nu au nici o putere asupra noastră.
Entitățile negative nu au decât puterea pe care le-o acordăm noi. Dacă nu vreți să aveți de-a face cu ele, nu le deschideți ușa. Ele nu vă forțează, ele vă fac doar sugestii, voi sunteți cei care le acceptă. Majoritatea oamenilor își imaginează că necazurile lor vin așa.., din senin, deodată. Nu, ei sunt cei care le-au pregătit, care le-au chemat, care le-au deschis ușa. Cum? Lăsându-se pradă poftelor, slăbiciunilor, încălcărilor: În chiar acele momente Diavolii găsesc ușa deschisă și intră. Deci, atenție, țineți ușa bine închisă pentru ei.
Spuneți că depuneți eforturi pentru a vă transforma și că nu reușiți, că toate bunele voastre hotărâri nu servesc la nimic? Nu vă descurajați, unele transformări profunde nu se produc instantaneu, ele cer timp. Dacă vă mențineți permanent bunele hotărâri luate, mai devreme sau mai târziu, veți ajunge să acționați după cum doriți.
Priviți un șarpe: când vrea să se strecoare într-o gaură, el începe prin a-și introduce capul și, indiferent cât de lung îi este corpul, coada este silită să-l urmeze.
Cum el înaintează printr-o mișcare ce descrie o sinusoidă, coada poate crea impresia că se deplasează în sens invers deplasării capului, dar, în realitate, ea sfârșește prin a trece tot pe acolo, pe unde a trecut și capul, căci ele nu sunt separate, iar coada urmează întotdeauna capul. În mod simbolic, capul reprezintă facultatea de a raționa, de a cântări, de a lua o orientare sau alta și, în mod obligatoriu, restul corpului, adică execuția, punerea în fapt îi urmează. Iată avantajul de a gândi mereu corect; chiar dacă, pentru moment, nu acționați conform ideilor pe care le aveți, insistând, păstrând cel puțin o atitudine mentală corectă, veți sfârși prin a antrena toate forțele care opun rezistență în voi prin a acționa după cum dictează Spiritul.
Încă nu sunteți conștienți de importanța unei filosofii corecte. Mulți își imaginează că pot lăsa să intre în mintea lor orice fel de idei, fără ca acestea să împieteze asupra comportamentului lor. Nu, ei încă n-au înțeles că, întotdeauna, coada urmează capul. Deci, atenție, fiecare este dator să-și supravegheze zilnic gândurile pe care le lasă să-i treacă prin minte: dacă sunt anarhice, imorale, într-o bună zi, comportamentul lui va fi tot anarhic și imoral. Legea acționează atât în bine, cât și în rău.
Ceea ce contează pentru Cer nu sunt succesele pe care le reputați, ci eforturile pe care le faceți, căci numai ele vă mențin pe drumul cel bun, în timp ce succesul vă poate tenta să renunțați la vigilență. Chiar dacă nu ați reușit, chiar dacă nu ați ajuns la un rezultat, nu face nimic: cel puțin ați lucrat.
Deci nu cereți succesul, el nu depinde de voi, ci de Cer, care vi-l va da atunci când va socoti de cuviință că sunteți cu adevărat pregătiți să-l primiți. Ceea ce depinde de voi este efortul, căci Cerul nu-l poate face în locul vostru. Tot așa cum nimeni nu poate mânca în locul vostru, Cerul nu poate mânca în locul vostru, adică să facă eforturi pentru voi; voi sunteți cei care trebuie să le faceți. Iar succesul, Cerul este cel care îl determină, atunci când îl vrea și așa cum îl vrea, după cum consideră el că este preferabil pentru evoluția voastră.
De altfel, eforturile poartă în ele însele recompensa. După fiecare efort, după fiecare exercițiu, de gândire, viața ne apare în altă culoare, cu un alt gust. Deci lucrați, asta este important, fără să vă fixați termene pentru realizarea aspirațiilor spirituale. Dacă vă fixați un termen pentru obținerea unui anumit rezultat interior, sau a victoriei asupra unui anumit defect, nu veți reuși decât să vă crispați, iar dezvoltarea voastră nu va mai fi la fel de armonioasă. Trebuie să lucrați să vă perfecționați fără să fixați un termen, gândindu-vă că, de fapt, aveți în față eternitatea și că, într-o zi sau alta, veți ajunge să atingeți perfecțiunea pe care o căutați.
Fixați-vă doar asupra frumuseții lucrului pe care l-ați întreprins și spuneți-vă: “Din moment ce este atât de frumos, nu mă interesează câte secole sau milenii îmi vor trebui pentru a ajunge acolo!”
Cel care simte că nu reușește să manifeste calitățile asupra cărora lucrează, nu trebuie să se descurajeze sau să se revolte. În față eșecurilor trebuie să fim umili, o altă atitudine dovedind că raționamentul nostru nu este cel corect. Cauza este întotdeauna natura inferioară, care a reușit să se strecoare într-un moment când a găsit condiții prielnice. Un eșec este ca și cum Cerul ar fi spus unor persoane sau unor circumstanțe: “Ia duceți-vă și mușcați-l puțin, spuneți-i câteva vorbe să vedem cum reacționează”.
Și, ceea ce se întâmplă, este o harababură care dovedește că nu erați încă pregătit pentru a înfrunta încercarea. Eșecurile nu trebuie nici să vă întristeze, nici să vă descurajeze, altfel înseamnă că nu sunteți decât un pretențios care dorește lucruri încă nerealizabile; dacă nu sunteți capabili să vă depășiți decepția, veți sfârși prin a vă distruge. Aveți voie să vă întristați, dar numai pentru insuccesele sau necazurile celorlalți, nu pentru propriile voastre dorințe, ambiții sau pretenții neîndeplinite.
Dacă vedeți că nu reușiți încă să manifestați o calitate, să învingeți un defect, să înlăturați un obicei prost, în loc să vă revoltați sau să vă descurajați, spuneți-vă: “Asta provine din faptul că în trecut nu mi-am îndeplinit sarcinile așa cum trebuia și acum totul îmi este mai dificil”. Iată ce trebuie să vă spuneți și să vă puneți imediat din nou pe lucru. Da, și chiar dacă nu mai aveți decât un an de trăit, un singur an, trebuie să continuați, să continuați… veți remarca toate schimbările care vor urmă.
Căci purtăm cu noi toate achizițiile spirituale pe care le-am făcut, dacă am căutat sincer să ne perfecționăm.
Deseori, văzând cât este de greu să-ți corectezi defectele, te simți nefericit, descurajat. În realitate, în loc să ne împotmolim în slăbiciunile noastre, care sunt rezultatul dezordinilor în voia cărora ne-am lăsat în trecut, este de preferat să ne preocupăm de ceea ce putem face pentru viitor și să ne spunem: “Acum, voi repară totul, voi reconstrui totul” și, în fiecare zi, cu o credință de nestrămutat, o convingere absolută, să lucrăm în acest sens, adică să folosim toate elementele pe care ni le-a dăruit Dumnezeu: Imaginația, gândirea, sentimentele și să ne recreăm, să ne remodelăm așa cum dorim să fim. Imaginați-vă înconjurați de Lumină (atenție: doar Lumina Albă dacă nu cunoașteți încă celelalte nuanțe coloristice care se regăsesc și în aură), susținând cu iubirea și generozitatea voastră pe toți cei care au nevoie, rezistând tuturor dificultăților și tentațiilor… Puțin câte puțin, imaginile pe care le formați despre aceste calități prind viață, ele lucrează asupra voastră, vă transformă și, în acelaș timp, atrag din Univers elemente corespunzătoare pentru a le introduce în voi.
Bineînțeles, este necesară muncă pentru a ajunge la un rezultat, dar, în ziua în care îl veți obține, nu veți mai avea nici un fel de îndoială. Veți simți deasupra voastră o Entitate care vă protejează, vă instruiește, vă purifică, vă luminează, iar în cazurile dificile vă aduce sprijinul de care aveți nevoie. După ce ați format în plan mental, multă vreme, această imagine a perfecțiunii, încetul cu încetul ea va coborî în planul fizic pentru a se concretiza.
Învățați să utilizați muzica pentru a face o activitate spirituală: ea vă va ajută în realizarea celor mai bune dorințe. (Muzică spirituală, muzică clasică, sau acel gen de muzică înregistrată din împletirea sunetelor naturii: susur de ape, cânt de păsări, etc)
De obicei, aveți foarte multe dorințe bune, dar nu știți ce trebuie să faceți pentru a le aduce la îndeplinire. Ori, muzica constituie un ajutor foarte puternic pentru realizarea lor. Ascultând muzică, în loc să vă lăsați gândurile să vagabondeze, concentrați-vă asupra ceea ce vă doriți mai mult. Dacă vă doriți sănătate, imaginați-vă într-o formă foarte bună: indiferent de ce faceți, vă plimbați, vorbiți sau mâncați, vă imaginați într-o stare de sănătate înfloritoare, pe care o transmiteți tuturor celor din jurul vostru. Dacă ceea ce vă doriți este Lumină, Inteligență, utilizați muzica pentru a vă imagina că învățați, înțelegeți că Lumina pătrunde în voi, și chiar o propagați, o dați altora. Dacă vă doriți armonie, forță, voință sau stabilitate, procedați în mod similar. Lucrați astfel în toate domeniile în care simțiți că aveți lacune.
Câți nu sunt aceia care simt că nu sunt pe drumul cel bun: sufletul lor, conștiința lor se revoltă și se hotărăsc să-și schimbe modul de a trăi. Ei reușesc câte puțin, dar apoi se rătăcesc din nou. Atunci regretă, se roagă, iau din nou decizii, dar nici de dată această nu durează. Bineînțeles că este deja un pas în a recunoaște că nu ești pe drumul cel bun, dar nu este suficient, trebuie să ajungi să perseverezi în deciziile bune. De aceea, o colectivitate spirituală este atât de necesară, indispensabilă, pentru binele nostru, ea creează condițiile optime pentru a ne menține pe drumul cel bun. Astfel, când se întâmplă să ne simțim obosiți și avem chef să lăsăm totul baltă, văzându-i pe ceilalți cum perseverează suntem încurajați și antrenați.
Cu excepția unor foarte rare situații, oamenii au în general nevoie să fie susținuți, stimulați, căci apare, întotdeauna, un moment în care elanul lor spiritual slăbește. Când nu există o colectivitate spirituală încercați să identificați în jurul vostru oameni care au aceleași preocupări spirituale ca ale voastre. Veți replica, poate, că nu doriți să fiți influențați în nici un fel, că vreți să fiți liberi să faceți ceea ce vă place și, de aceea, nu doriți să intrați într-o colectivitate în care v-ați simți limitați. Ei bine, în acest caz nu sunteți inteligenți. Cine dă dovadă de inteligență înțelege că are nevoie de protecție și se va pune în situația în care va fi împiedicat de a face nebunii, ba, din contra, unde va fi liber de a se lansa în acțiuni benefice, luminoase.
Din moment ce activitatea voastră este benefică și dezinteresată, trebuie să aveți încredere în Legile divine: eforturile voastre vor fi într-o zi recompensate. Spuneți un cuvânt, faceți un gest, aveți o dorință, un gând: ele sunt imediat înregistrate și, într-o zi, ele vor da rezultate. Pe aceste Legi trebuie să vă bazați: totul în jurul vostru poate să se schimbe, mai puțin aceste Legi. Prietenii vă pot trăda, familia voastră poate fi preocupată de cu totul altceva și să uite de voi, dar aceste Legi vor fi întotdeauna prezente pentru a vă trimite exact ceea ce meritați, după modul în care ați lucrat. Deci, nu contați pe nimic altceva decât pe activitatea voastră.
Veți spune: “Dar Domnul, Îngerii, Sfinții, nu putem conta pe ei?” Ba da, desigur, dar numai cu condiția să fi lucrat. Dacă nu ați plantat nici o sămânță, chiar dacă îl chemați pe Domnul în ajutor, tot nu va crește nimic. Domnul a făcut Legi pe care oamenii trebuie să le cunoască și dacă ei le ignoră, El nu va răsturna ordinea Universului pentru a face pe placul ignoranților. Plantați o sămânță, și toate Legile Naturii vor contribui pentru ca planta să crească. Aceasta înseamnă că, mai întâi, trebuie să ne bazăm pe activitatea noastră proprie și apoi pe Dumnezeu, adică pe Legile pe care El le-a stabilit în Univers.
Cartile lui Omraam Mikhael Aivanhov se pot vedea la linkurile de mai jos:
- link 1 - aceasta pagina
- link 2 - aceasta pagina


