Ilie Cioară – Atenția și Iluzia Timpului
Ascultați articolul sub formă audio:
Noi suntem rareori în contact direct cu realitatea lucrurilor și a faptelor. Cea mai însemnată parte a timpului, noi o petrecem cu amintirile, care au săpat urme mai mult sau mai puțin adânci pe scoarța cerebrală. Și, așa cum ierbivorele rumegă iarba consumată mai înainte, la fel și noi reluăm, imaginativ, evenimente care au avut cândva o desfășurare reală.
Chiar și atunci când ne proiectăm spre un viitor incert, nu facem decât să folosim tot elemente ale aceluiași trecut, cu unele modificări imprimate de imboldul prezentului.
Atât mișcările mintale, brăzdate de patina timpului, cât și cele proiectate spre mâine, nu sunt altceva decât stări iluzorii. Aceste imagini mintale nu exprimă realitatea, ci sunt simple plăsmuiri care, prin intervenția lor anacronică, ne rup de actualitate.
Datorită acestui mod defectuos de funcționare, viața, în eterna ei mișcare și prospețime de la o clipă la alta, se scurge pe lângă noi, fără a o putea sesiza și înțelege. Și, tot ce trece prin consumarea normală a timpului, este ireversibil. Clipa care se consumă acum, nu o vom mai întâlni niciodată. Amintirea ei este și rămâne pură ficțiune.
Tendința de a retrăi clipele trecute, este strâns legată de amintirea plăcerii pe care ne-a procurat-o la vremea respectivă trăirea reală. Și noi, acum, în ipostaza de ego, vom fi în permanență interesați să repetăm la nesfârșit tot ceea ce ne aduce satisfacții.
De câte ori nu ne-am lăsat târâți prin hățișurile timpului, rătăcind în lumea himerelor, pentru a culege roadele imaginative ale unor false realizări. Dar, n-a lipsit nici reversul acestor distracții ieftine, căci, reveniți pentru o clipă la realitatea prezentului, să constatăm că totul în jurul nostru este gol. Trezirea la realitate lasă întotdeauna o doză de amărăciune, cel puțin de aceeași intensitate cu a plăcerii imaginare.
Retrăirea amintirilor, sau proiectarea mintală a unui ideal spre care tindem, nu ne aduce niciun folos spiritual. Dimpotrivă, psihologic ne asemănăm bețivilor sau drogaților, care denaturează valorile existențiale. Realitatea este apreciată ca ceva fals și falsul luat drept realitate.
Suntem noi oare în măsură ca, dintr-o dată și fără vreun sprijin din afara noastră, să destrămăm întreaga ficțiune? Desigur! Și iată cum:
În noi toți, fără nicio excepție, există o particulă de conștiință pură, care își revarsă lumina binefăcătoare asupra întregii noastre activități. O întâlnim în momentele de liniște, de pace, de armonie interioară, ca și în golurile ce separă două gânduri, cuvinte sau imagini. În vorbirea curentă această lumină o numim atenție. Ea este unicul instrument utilizat în cunoașterea de sine.
Încercați folosirea ei, ori de câte ori gândirea dezordonată vă poartă pe aripile iluziei, rupându-vă de realitatea clipei prezente. Simpla ei demascare vă va aduce liniștea și echilibrul întregii ființe. Și, în această ipostază, integrarea în Marea Energie se realizează în chip firesc, fără nicio altă intervenție.
Cartile lui Ilie Cioara se pot vedea la linkurile de mai jos:
- link 1 - aceasta pagina
- link 2 - aceasta pagina
