Yoga Sutra, Comentata de Swami Vivekananda – Purusha: Din Visul Iluziei la Trezirea Sinelui Infinit
„Experimentatul”, adică natura, este format din elemente și organe (elementele grosolane și subtile, care formează esența naturii, și organele de simț, mentalul etc.). El este de natura iluminării (sattva), a acțiunii (rajas) și a inerției (tamas). Care este scopul întregii naturi? Ca Purusha să poată dobândi experiență. Purusha, am putea spune, și-a uitat natura puternică și divină. Se povestește că regele zeilor, Indra, s-a transformat odată într-un porc ce se tăvălea în mizerii; avea o femelă și mulți purceluși și era foarte fericit. Mai mulți zei au văzut starea în care se găsea și i-au zis: „Ești regele zeilor. Toți zeii ascultă de poruncile tale. Ce faci aici?” „N-are importanță – a răspuns Indra. Mă simt foarte bine. Nu doresc cerul cât timp am această scroafă și acești purceluși.” Zeii nu știau ce să facă.
Până la urmă, au ucis toți porcii unul după altul. Când toți au fost morți, Indra a început să plângă și să tânguiască. Atunci, zeii i-au deschis pântecele. Indra a ieșit din corpul de animal și a început să râdă când a înțeles visul înspăimântător pe care îl avusese. El, regele zeilor, devenise porc și credea că viața de porc era singura posibilă! Ba chiar ar fi vrut ca tot universul să ducă o viață de porc! Purusha, când se identifică cu natura, uită că e pur și infinit. Purusha nu iubește, este iubire; nu există, este existența însăși. Sufletul nu cunoaște, este cunoașterea însăși. E o greșeală să spunem că Sufletul trăiește, iubește sau cunoaște. Iubirea, existența și cunoașterea nu sunt calitățile lui Purusha, ci esența lui. Când ele se reflectă într-un lucru, se poate spune că sunt calitățile acelui lucru. Dar nu sunt calitățile, ci esența lui Purusha, a marelui Atman, a Ființei Infinite, fără naștere și fără moarte, așezată în propria-i slavă. Pare să fi degenerat atât de mult încât, dacă vă apropiați de el să-i spuneți „Nu ești porc”, începe să strige și să muște.
La fel se întâmplă cu noi toți în această Maya, în această lume care e vis, unde totul e suferință, țipete și scrâșnete din dinți, unde se rostogolesc câteva bile de aur, după care ne repezim toți îmbrâncindu-ne.
N-ați fost niciodată înlănțuiți de legi, natura n-a avut niciodată pentru voi lanțuri. Asta vă spune yoghinul, aveți răbdare să învățați. Yoghinul vă arată cum, prin unire cu natura, identificându-se cu mentalul și cu lumea, Purusha ajunge să se creadă nefericit. Apoi, yoghinul vă arată cum să ieșiți din această situație prin experiență. Trebuie să dobândiți toată această experiență cu repeziciune.
Ne-am băgat singuri în această plasă și trebuie să scăpăm din ea. Ne-am lăsat prinși în capcană și trebuie să ne recucerim libertatea. Dobândiți, așadar, experiența soțului, a soției, a prietenilor și a micilor iubiri; veți trece prin ele fără stricăciuni, dacă nu uitați ce sunteți în realitate. Nu uitați că aceasta este doar o stare tranzitorie și trebuie să ieșim din ea.
Experiența este marele nostru instructor – experiențele plăcerii și suferinței, dar fiți conștienți că nu sunt altceva decât experiențe și vor duce toate, pas cu pas, la acea stare în care toate aceste lucruri devin mici și Purusha ajunge atât de mare, încât tot universul pare o picătură de apă dintr-un ocean și dispare în propriul neant. Trebuie să trecem prin diferite experiențe, dar să nu uităm niciodată idealul.
Cartile lui Patanjali se pot vedea la linkurile de mai jos:
- link 1 - aceasta pagina
- link 2 - aceasta pagina
