Yoga Sutra – Samskara: Transformarea Corpului și Perspective Yoghine
Prin „receptaculul actelor” se înțelege totalitatea acestor samskāra (impresie care formează personalitatea). Orice activitate am desfășura, intelectul formează un val; când activitatea s-a terminat, credem că valul a dispărut. Dar nu se întâmplă așa. Doar a devenit mai subtil, însă e tot acolo. Când încercăm să ne amintim activitatea, se ridică din nou și redevine val. Așadar, el e încă acolo, altfel n-ar fi rezistat amintirea.
Astfel, orice acțiune, orice gând, bun sau rău, nu face decât să scadă în intensitate și să devină subtil ca să fie pus deoparte. Gândurile triste și vesele sunt numite obstrucții aducătoare de durere pentru că, potrivit yoghinilor, sfârșesc prin a provoca suferință. Orice fericire care vine de la simțuri va sfârși prin a provoca suferință. Orice plăcere ne va satisface setea de plăcere și astfel ne va face să suferim. Dorința omului nu cunoaște limite. Omul dorește întotdeauna și, când ajunge în punctul în care dorința nu mai poate fi satisfăcută, suferă. De aceea, yoghinii consideră toate impresiile, bune sau rele, obstrucții aducătoare de suferință; ele ne barează drumul spre eliberarea Sufletului.
La fel se întâmplă cu samskāra, rădăcinile subtile ale tuturor acțiunilor noastre. Ele sunt cauzele care vor produce din nou efecte, în viața actuală sau în cea viitoare. În cazuri excepționale, când aceste samskara sunt foarte puternice, își arată repede roadele; faptele excepționale de bunătate sau răutate își arată roadele încă din existența prezentă. Yoghinii pretind că oamenii care au putut să dobândească o cantitate considerabilă de samskāra bune nu au nevoie să moară, ci pot să-și schimbe corpul cu unul divin încă din această viață. Cărțile yoghinilor citează un anumit număr de cazuri. Acești oameni transformă însăși substanța corpului lor; îi reorganizează moleculele în așa fel încât nu mai cunosc nici boala, nici ceea ce numim moarte. Ce e imposibil în asta? În sens fiziologic, alimentația este absorbirea de energie provenită de la soare. Această energie a ajuns la o plantă; un animal mănâncă această plantă și omul mănâncă animalul. Științific vorbind, aceasta înseamnă că luăm o anumită cantitate de energie solară și facem din ea o parte din noi înșine.
Dacă așa stau lucrurile, de ce ar exista doar această modalitate de a asimila energie? Planta nu procedează ca noi; pământul asimilează energie printr-o metodă total diferită de a noastră. Dar toți o asimilăm într-un mod sau altul. Yoghinii spun că pot s-o facă doar prin puterea minții și să absoarbă astfel cât doresc, fără să fie nevoie să recurgă la metodele obișnuite. Așa cum păianjenul își țese pânza cu propria substanță, se instalează în ea și nu se mai poate deplasa decât de-a lungul firelor pe care le produce, și noi am luat din propria noastră substanță acea plasă pe care o numim nervi și nu mai putem lucra decât prin intermediul acestor nervi. Yoghinii spun că această limitare nu este inevitabilă.
La fel, putem să trimitem energie electrică în lumea întreagă, dar pentru asta trebuie să folosim fire. Natura poate să trimită sarcini electrice enorme fără fir. De ce n-am putea și noi să facem la fel? Putem să trimitem electricitate mentală. Ceea ce numim minte are multe în comun cu electricitatea. Este clar că fluidul nervos este mai mult sau mai puțin electric, că e polarizat și se supune excitațiilor electrice. Nu putem trimite electricitatea noastră mentală decât prin canalul nervilor. De ce să n-o trimitem fără acest intermediar?
Yoghinii pretind că este posibil și realizabil și că, atunci când vom reuși, vom putea să lucrăm în întregul univers. Vom putea să acționăm atunci oriunde, indiferent cu ce corp, fără intermediul sistemului nervos. Când sufletul acționează prin acest canal, se spune că omul este viu; când această cale nu mai funcționează, se spune că omul a murit. Dar, când omul poate să acționeze după propria-i voință ori prin acest intermediar, ori altfel, nașterea și moartea nu mai au niciun sens pentru el. Toate corpurile din univers sunt formate din tanmătra și diferă doar prin felul în care acestea sunt dispuse. Dacă le dispuneți voi, puteți să vă faceți un corp așa cum doriți. Cine vă produce corpul, dacă nu voi? Cine vă mănâncă alimentele? Dacă ar mânca altcineva în locul vostru, n-ați trăi mult. Cine produce sânge cu aceste alimente? Cu siguranță voi! Cine purifică sângele și îl face să circule? Voi.
Suntem stăpânii corpului nostru și trăim în el, dar am uitat cum putem să-l întinerim. Am degenerat, am devenit niște automate. Nu mai știm cum să dispunem moleculele. Ar trebui să putem face cu bună-știință ceea ce facem mecanic. Suntem stăpânii și trebuie să ne reglăm organizarea corpului. Îndată ce vom ști s-o facem, vom putea să ne întinerim cum vom dori, nu vom mai cunoaște nici naștere, nici boală, nici moarte.
Cartile lui Patanjali se pot vedea la linkurile de mai jos:
- link 1 - aceasta pagina
- link 2 - aceasta pagina
