Jiddu Krișhnamurti – Relația: Oglinda Izolării și a Adevărului
Nu există nicio relație între doi oameni, nici măcar între cele două imagini pe care le au unul față de celălalt. Fiecare trăiește în propria sa izolare și “relația” este doar privitul peste zid. Deci, oricum am privi, superficial sau foarte, foarte profund, există această agonie, conflictul și durerea.
Dacă ne privim viețile și ne observăm relațiile, vom vedea un proces de construire a unei rezistențe împotriva altuia, un zid peste care privim și îi observăm pe ceilalți: dar noi menținem întotdeauna acest zid, rămânând în spatele său, fie că este un zid psihologic, unul material, un zid economic sau național. Atâta timp cât vom trăi în izolare, în spatele unui zid, nu există nicio relație cu un altul: iar noi trăim închiși deoarece este mult mai plăcut și credem că este mult mai sigur.
Această evadare o numim “relație”, chiar dacă este o relație cu proprietatea, cu oamenii sau cu ideile. Și aceasta este starea în care trăim, cu oamenii, cu lucrurile, ca niște mijloace care ascund propria noastră sărăcie interioară. Iar noi suntem atașați cu atâta disperare deoarece noi înșine suntem goi, în noi înșine nu este nimic; de frica acestui gol ne atașăm de lucrurile exterioare, de idei, de idealurile pe care ni le-am auto-proiectat.
Deci, relația celor mai mulți dintre noi este de fapt un proces de izolare și, evident, acest tip de relație construiește o societate care, de asemenea, duce la izolare. Exact asta se întâmplă în întreaga lume. Rămâi în izolarea ta și întinzi mâna peste zid, numind asta naționalism, fraternitate sau cum doriți, dar în realitate guvernele suverane, armata, continuă să existe. Dar agățându-te de propriile limite, crezi că poți crea unitate în lume, o lume a păcii – ceea ce este imposibil! Atâta timp cât aveți o frontieră, fie națională, economică, socială sau religioasă, este un fapt evident că nu poate exista pace în lume.
Deși cineva poate avea o soție și copii, totuși, în sine, procesul auto-izolării există și merge mai departe. Deși trăiesc împreună în aceeași casă, fiecare este izolat de propriile sale ambiții, de propriile sale temeri, de propria lui durere. Ai o imagine despre ea, iar ea are o imagine despre tine, iar tu ai propria ta imagine despre tine! Relația este între aceste imagini și nu este o relație reală.
Când îți spun “te cunosc” vreau să spun că te-am cunoscut ieri. Eu nu te cunosc în realitate acum. Tot ceea ce știu este imaginea mea despre tine. Această imagine este alcătuită de ceea ce ai spus lăudativ despre mine, sau m-ai insultat, sau ai tăcut pentru mine – această imagine este alcătuită din toate amintirile pe care le am despre tine – și imaginea ta despre mine este alcătuită în același mod, și acestea sunt cele două imagini care au relații și care ne împiedică să comunicăm cu adevărat unul cu celălalt.
Prin urmare, este important să înțelegem, nu intelectual, ci cu adevărat, în viața zilnică, cum ne construim imaginea despre soția sau soțul nostru, despre aproapele nostru, copilul, țara, despre politicienii și zeii noștri – prin urmare nu avem nimic, doar aceste imagini.
Aceste imagini crează spațiu între tine și ceea ce observi, iar în acest spațiu există conflict; acum vom încerca să descoperim împreună, dacă este posibil, să ne eliberăm de acest spațiu pe care l-am creat, nu doar în afara noastră, ci și în noi, spațiu care separă oameni în oricare din relațiile lor.
Viața este relația care se exprimă prin contact cu lucrurile, cu oamenii și cu ideile. Prin înțelegerea relației vom avea capacitatea de a întâlni pe deplin și în mod adecvat viața.
Relația, cu siguranță este oglinda în care te descoperi. Fără relație “tu” nu exiști. A exista înseamnă a fi relațional: a fi relaționat este existența. “Tu” exiști numai în relație; altfel nu exiști, existența nu are niciun sens. Tu nu exiști doar datorită faptului că te-ai născut. Tu exiști deoarece ai legături, ești relaționat, iar lipsa de înțelegere a relației este cea care cauzează conflictul.
Cei mai mulți dintre noi vedem în relație, în această oglindă, lucrurile care ne preocupă: noi nu vedem ceea ce este. Noi mai degrabă idealizăm, evadăm, trăim mai degrabă în viitor decât să înțelegem relația în prezentul imediat.
Deci relația este imediată. Relația este singurul lucru pe care îl avem, și fără înțelegerea acestei relații noi nu putem descoperi realitatea. Deci, pentru a produce o schimbare completă în structura socială, în societate, individul trebuie să-și însănătoșească relația și însănătoșirea relațiilor este începutul transformării.
Avem mereu experiențe, fie că le conștientizăm sau nu. Fiecare experiență lasă un semn: aceste semne se acumulează zi de zi și devin imagini. Cineva te insultă, și în acel moment deja îți formezi o imagine despre celălalt. Sau cineva te flatează și din nou se formează o imagine. Deci, în mod inevitabil, fiecare reacție construiește o imagine. Și după ce a fost creată este posibil să aibă un sfârșit?
Soția mea îmi spune: “Ești un prost.” Nu-mi place și asta lasă un semn în mintea mea. Ea spune altceva, care lasă de asemenea un semn în mintea mea. Aceste semne sunt imagini ale memoriei. Acum, când ea-mi spune: “Ești un prost.”, dacă chiar în acea clipă eu sunt conștient, cu o totală atenție, atunci nu va rămâne niciun semn din toate acestea – ea ar putea avea dreptate!
Deci, neatenția naște imaginile: atenția eliberează mintea de imagini. Acest lucru este foarte simplu.
Cartile lui Jiddu Krishnamurti se pot vedea la linkurile de mai jos:
- link 1 - aceasta pagina
- link 2 - aceasta pagina
