Lise Bourbeau – Frica și Vinovăţia
Acestea două sunt cele mai răspândite si cele mai dezvoltate stări emotionale ale fiintei umane. Nu cunosc pe nimeni căruia să nu-i fi fost frică niciodată în viata lui si care să nu simtă si în prezent o anumită teamă.
Frica, la fel ca oricare altă stare emotională, are drept sursă gândirea. Ceea ce în tine trezeste frică poate lăsa pe altcineva complet indiferent. Este evident că unele persoane sunt mai curajoase decât altele. Unii oameni reusesc să-si domine teama.
Dacă sare la tine un câine mare, vei simti o anumită frică pentru că recunosti pericolul. Frica, pentru tine, este reală. Dimpotrivă, altii, în aceeasi împrejurare, vor reactiona complet diferit pentru că trăiesc mereu în armonie cu animalele. Astfel, de la primul salt al câinelui, sunt convinsi că el nu vrea să le facă rău. Este felul lui de a se distra: ca si omul, are manifestări diferite pentru a-si exprima bucuria si dragostea.
Cel mai important este să devii constient de teama ta, ca să-ti dai seama dacă este sau nu reală. Dacă, în momentul în care ti-e frică, există un pericol real pentru corpul tău fizic, e foarte normal să trăiesti o asemenea emotie. Corpul tău stie exact câtă adrenalină trebuie să-ti furnizeze pentru ca să poti face fată situatiei.
În prezent, în lumea în care trăim există mult mai multe frici imaginare decât reale.
Aminteste-ti evenimentele din ultimele câteva luni. De câte ori ti s-a întâmplat să simti o teamă reală, când viata ti-a fost într-adevăr pusă în pericol?
Toate celelalte manifestări ale fricii vin, pur si simplu, din gândirea ta. Când o anumită teamă apare frecvent, probabil că ne-a fost imprimată de părinti din fragedă copilărie sau chiar înainte de nastere. Copilul primeste si acceptă notiunile de teamă ca urmare a grijii exagerate pe care o au părintii fată de el (teamă să nu cadă copilul, să nu răcească, să nu fie bolnav). Ei cred că teama este ceva normal… dar, la om, ea nu este normală, este mai curând obisnuită. După cum am mai mentionat în această carte, omul, prin gândirea sa, dă nastere unei imagini în lumea invizibilă, imagine numită „elemental”. Cu cât îi dai mai multă energie, cu atât puterea lui creste. Eventual, se materializează si devine realitate în lumea vizibilă.
Aceasta, cu sigurantă, te va ajuta să întelegi cum se face că un individ care se teme să nu fie jefuit este în cele din urmă jefuit si o tânără care se teme de viol este într-adevăr violată. Totul se concretizează în mod inconstient. Cu cât ti-e mai frică, cu atât sansele ca această frică să se materializeze. Dacă devii mai constient, asta te ajută să o stăpânesti, dar sarcina ta e mult mai dificilă dacă esti dominat de o teamă inconstientă. Învătând să devii mai constient, făcând exercitii de dragoste, de luare de cunoastere a propriei persoane, o parte din fricile tale inconstiente vor urca la suprafată. Învătând să le cunosti, vei putea să le stăpânesti mai bine.
Alt exemplu: când erai copil, părintii te-au lăsat timp de o lună într-un loc necunoscut. Reactia ta a fost puternică, crezând că tia-i pierdut părintii si temându-te că poate esti respins de ei. Probabil ai decis că respingerea este insuportabilă si de atunci, ti-e mereu frică să nu fii respins. Ti-e atât de frică, încât o provoci în mod continuu. De îndată ce te apropii de persoane care-ti sunt foarte dragi, în mod inconstient dai nastere la situatii care au drept finalitate respingerea ta.
Copilul căruia i-e teamă să nu fie respins este respins la scoală, la el acasă si, mai târziu, de către partenerul de viată. Hotărârea luată în copilărie îl va afecta până când ajunge să o descopere pentru a învăta să o stăpânească. Sentimentul de frică este atât de subtil, încât el dă nastere la noi alte frici care se infiltrează în tine treptat, devenind fobii.
Există o mare varietate de frici: frică de întuneric, de apă, de înăltime, de tunete, de poduri, de ascensoare, frica de a nu rămâne închis într-un loc strâmt, frica de a nu rosi, de a nu te îngrăsa, frica de a nu rămâne fără bani, frica de animale, de masini, de microbi, de multime, de accidente, de foc, de avioane, de injectii, si câte si mai câte!
Există si frici mai subtile: frica de a nu fi la înăltimea unei situatii, frica de a nu fi luat în râs, frica de a nu fi acceptat, de a fi respins, umilit, de a fi acuzat, frica de a nu răni/jigni pe cineva. Vezi, omul e stăpânit de nenumărate feluri de frică.
Persoanele cele mai susceptibile de a trăi sentimente de frică sunt cele ai căror părinti erau nesiguri si anxiosi si nu puteau face fată propriilor probleme. Aceasta îi determină pe părinti să acorde o grijă exagerată fricilor trăite de copiii lor.
Potrivit cercetărilor efectuate în domeniu, se spune că femeile suferă de mult mai multe frici si fobii decât bărbatii.
O frică devine fobie – adică o teamă cronică – în momentul în care se produc schimbări importante în viată. Ordinea acestor schimbări pentru un individ oarecare ar fi aceasta: începerea scolii, adolescenta, vârsta adultă, căsătoria, nasterea copiilor, moartea sotului/sotiei sau divortul, moartea cuiva apropiat. Acestea sunt momentele critice în care teama cuiva se poate accentua, devenind fobie.
Iată care sunt fobiile cele mai răspândite în America, în urma unor cercetări efectuate recent:
60% agorafobia
22% boala sau rănirea
8% moartea si multimea
4% animalele
2% întunericul
2% înăltimea
2% alte frici
După cum ai putut să constati, agorafobia e una din cele mai curente frici întâlnite la om.
Ce este de fapt agorafobia? Este un cuvânt destul de complicat care semnifică pur si simplu „frica de a-ti fi frică”.
Am avut ocazia să lucrez îndeaproape cu mai multi agorafobi si trebuie să mărturisesc că, la început, această fobie pare foarte greu de stăpânit si provoacă o teamă puternică persoanei în cauză. Dar agorafobii nu trebuie să-si piardă speranta, pentru că „frica de frică” nu e invincibilă. Sunt destui oameni care s-au eliberat de ea.
Cel mai greu pentru agorafobi este faptul că suportă două suferinte în acelasi timp. Mai întâi, situatia ca atare care le provoacă frică, apoi credinta că ceilalti, care nu trăiesc această teamă, îi vor crede nebuni, prosti sau pur si simplu slabi. Aceasta este motivul pentru care o persoană dominată de un puternic sentiment de frică va încerca mereu să îl ascundă. În mediul familial, situatia devine si mai complicată. Cel mai rău este când unul dintre soti îsi asumă teama celuilalt si încearcă mereu să-l protejeze.
Agorafobia presupune si teamă de a se afla departe de un loc cunoscut, familial, sau de o persoană care îti inspiră sigurantă. Poate fi vorba despre sot, tată, mamă sau chiar de propriul copil. Locul cel mai sigur este în general domiciliul familial. Când agorafobul este lipsit de această sigurantă, este cuprins de teamă. El se teme să fie singur în locurile publice, se teme să nu-si piardă cunostinta, să nu cadă, să nu facă o criză cardiacă, se teme să nu aibă un aer ridicol în fata oamenilor, se teme să se afle singur în mijocul multimii. Agorafobul se crede întotdeauna singur.
În realitate, nu i se întâmplă niciodată nimic. Îl putem recunoaste pe agorafob după unele reactii fizice: ameteli, o mare tensiune sau slăbiciune musculară, transpiratie excesivă, dificultăti de respiratie, stări de greată, incontinentă urinară, palpitatii cardiace. Dacă simti că se manifestă asemenea simptome în momentul în care esti singur, ele pot fi un indiciu că esti atacat de o asemenea frică. Cei care sunt suferinzi de mai multi ani ajung să nu mai îndrăznească să iasă singuri din casă, chiar si numai pentru a merge la magazinul din colt. Tipic pentru agorafob este faptul că se teme să nu-si piardă controlul, dar, în realitate, el nu si-l pierde aproape niciodată.
Este foarte important să accepti ideea că e vorba numai despre o fobie născută din fricile tale împinse la extrem, hrănite de o imaginatie debordantă si nepotrivit utilizată. Ti -ai alimentat teama cu prea multă energie. Este suficient să tai sursa de energie pentru ca totul să dispară si să-ti folosesti imaginatia pentru alte lucruri.
O metodă foarte bună de a face fată unui sentiment de frică este să întreprinzi o actiune împotriva ei; să faci ceva ca si cum frica n-ar exista. E bine să începi cu mici victorii cotidiene. Cel care se teme de înăltime trebuie să se aventureze pe înăltimi. Cel care se teme de animale trebuie să se apropie de ele, alegând la început unul mai mic si mai blând. Oricât de nesemnificative ar părea la început victoriile tale, trebuie să te feliciti. Familia ar trebui să te încurajeze si ea în actiunile tale. Frica nu este un rezultat al gândirii. Orice încercare de a învinge frica prin ratiune este sortită esecului. Nu ratiunea este solutia, ci actiunea.
Angajatul care se teme de patron, dar doreste să ceară o mărire de salariu, nu va obtine nimic dacă rămâne asezat la biroul său. Ideal ar fi să meargă să bată la usa sefului, să intre în biroul său si să-i explice motivul vizitei, având grijă să-si exprime sentimentul de frică. Nu trebuie să ne fie teamă să ne-o exprimăm. Exprimarea fricii ne ajută să o acceptăm si să o stăpânim mai usor. Oamenii care trăiesc mereu dominati de frică sunt tulburati, zi si noapte, de o mica voce interioară care îi hărtuieste fără încetare.
Încercarea de a uita de ea cu ajutorul băuturii sau drogurilor nu ajută la nimic.
Odată efectul trecut, vocea îsi reia imediat activitatea.
De îndată de simti că ti-e frică de ceva, observă ce ai de pierdut sau de câstigat dacă te lasi condus de ea. Când constati că ai mai mult de câstigat decât de pierdut, încetează să-i mai rezisti. Dacă, dimpotrivă, ai mai mult de pierdut, stai putin să reflectezi înainte de a te lansa în vreo actiune. De câte ori în viată nu ti-ai moderat faptele si vorbele fiindcă ti-a fost mult prea frică? Acceptându-ti si mărturisindu-ti frica sau încercând să o stăpânesti, vei avea de câstigat lucruri extraordinare.
Un alt aspect negativ al fricii este acela că ne face să luăm hotărâri gresite. Dacă într-o seară se ivesc două ocazii de a-ti petrece timpul si nu te poti hotărî ce să alegi, observă dacă nu cumva ezitarea ta se datorează fricii. Dacă lasi frica să te domine, în mod inexplicabil vei lua o decizie gresită.
Frica poate deveni o călăuză numai dacă rămâi constient si încerci să întelegi motivul prezentei sale. De exemplu: esti invitat la o petrecere care nu te atrage deloc; accepti numai din teama de a nu displăcea celor ce te-au invitat, precum si familiei; iei astfel o decizie proastă, motivată de teamă. Dacă esti invitat undeva, dar preferi să rămâi acasă fiindcă gândul de a te întoarce singur, pe întuneric, te inspăimântă, iei din nou o decizie gresită. Dacă te lasi dominat de frică, vei avea parte numai de dezamăgiri si insatisfactii. Este afectată astfel dragostea fată de tine însuti. Aceasta produce o indispozitie interioară. Dimpotrivă, în alte conditii, cu putină atentie din partea ta, frica te poate îndruma către hotărârea cea bună.
Cu cât acumulezi în tine mai multe emotii, cu atât esti mai deschis fată de alte emotii care circulă în cosmos. Frica face si ea parte dintre ele. Vibratiile provocate de frică sunt mereu în jurul tău, în invizibil. Tu le captezi si le lasi să intre în tine, atâta vreme cât n-ai învătat să-ti stăpânesti frica. Aceasta e una din caracteristicile principale ale agorafobului. Este prea deschis influentelor exterioare. Imaginează-ti că în jurul tău corpurile tale subtile formează un învelis protector. Acesta închide în sine toate emotiile pe care ai reusit să le stăpânesti. Pentru orice frică necontrolată, apare o fisură în „carapace” care lasă să pătrundă un val de emotii similare care vin să-ti tulbure armonia. Stăpânindu-ti emotiile si trăind într-o atmosferă dominată de dragoste, îti întăresti acest învelis. Îl închizi ermetic si devii impenetrabil, ca si el, fată de orice vibratii negative cu efect distructiv.
Vinovătia!
O altă emotie care conduce viata multor oameni. Există o foarte mare diferentă între a fi vinovat si a te simti vinovat. Omul este prin excelentă un specialist în arta de a se simti vinovat. Toată lumea se simte vinovată, fără a fi cu adevărat.
A fi vinovat de ceva înseamnă a sti că faci ceva rău cuiva sau tie însuti. Priveste în interiorul tău. Când ai făcut ultima dată, în mod constient, ceva rău îndreptat împotriva cuiva? Când s-a întâmplat să fii nedrept cu cineva, fiind constient de asta? Sunt sigură că ti se pare a fi o amintire foarte îndepărtată. Este ceva obisnuit, pentru că foarte putini oameni sunt vinovati cu adevărat.
Un mijloc eficient de a te elibera de sentimentul de vinovătie este să-ti accepti propria perfectiune. De exemplu, să presupunem că ai insultat (fără intentie) pe cineva. Acesta s-a supărat, făcându-te să te simti vinovat: „N-ar fi trebuit să-i spun asa ceva, era mai bine să-i vorbesc altfel”. În acest moment e bine să te opresti o clipă si să te întrebi: „Sunt vinovat sau nu? I-am vorbit cu scopul de a-i face rău? Am făcut-o intentionat si constient?”. Nu, în acest caz nu esti vinovat.
Nu trebuie să-ti ceri iertare si nici să te simti vinovat. Dacă vei continua să gândesti astfel, vei ajunge să-ti provoci un accident! Supraconstiinta îti va trimite un mesaj pentru a te avertiza că atitudinea ta de vinovătie nu-ti este benefică. Dimpotrivă, dacă ai fost jignit de cineva si vrei să te răzbuni jignindu-l si tu, la rândul tău, esti vinovat pentru că actionezi în mod constient. De altfel, vei simti o mare tulburare interioară care te va face să mărturisesti: „Da, sunt vinovat. Mi-am propus, într-adevăr, să mă răzbun”. Atunci, pentru a-ti neutraliza vinovătia, e foarte important să te duci la persoana în cauză si să-i ceri iertare, fie că ai jignit-o prin vorbe sau numai în gând. Acelasi lucru e valabil si pentru tine. Iartă-te dacă esti vinovat fată de tine însuti.
Nu uita că fiecare gând, bun sau rău, este o vibratie trimisă în lumea invizibilă. Persoana în cauză o primeste fără să-si dea seama. Fie că e un gând de ură, de mânie, de învinuire sau de dragoste, el va ajunge la cel vizat. Poate ti-e dreu să accepti această teorie cum că totul se petrece în lumea invizibilă… dar e cum nu se poate mai adevărat.
Nu ti se întâmplă să simti uneori o oarecare indispozitie când stai lângă o anumită persoană? Nu stii de unde vine, dar n-o poti împiedica să se manifeste. Poate să se întâmple chiar când esti lângă un prieten cu care ai trăit în ultima vreme unele emotii în aparentă nimic nu s-a schimbat, dar la nivelul gândurilor ceva nu mai merge. Indispozitia se poate datora gândurilor tale sau ale celuilalt. Este un semn că unul dintre voi actionează împotriva dragostei.
Pentru a învăta să te purifici interior si să iubesti cu adevărat, e suficient să o faci într-o manieră totală, adică să te debarasezi de orice emotie pe măsură ce acestea îti fac aparitia. Când te simti vinovat în gânduri, vorbe sau fapte, e important să-ti ceri iertare. Fă-o pentru tine. Să nu te preocupe reatia celuilalt.
Nu-ti face griji înainte de a te apropia de el: „Ce-o să spună? Ce-o să creadă? Dacă o să mă fac de râs? Dacă voi fi acuzat?”. Nu este decât mica voce interioară care vine să te tulbure.
Cum vei reactiona într-o situatie ca cea de mai jos: cineva constată că i-au dispărut 20 de dolari din geantă. Primul său gând a fost să te acuze pe tine. Dar îsi dă seama că e nedrept si vine la tine să-ti spună: „Stii, când mi-au dispărut banii aceia, m-am gândit că tu esti de vină. Am venit să-ti cer iertare fiindcă mi-am dat seama că a fost nedrept din partea mea să te acuz”. Ce vei spune când îti va cere iertare? O să-l iei la rost? Vei simti că-l urăsti? Cu sigurantă, nu! Este un semn de încredere care o să vă apropie si mai mult. Când vorbesti cu inima, nu poti face astfel decât să atingi si inima celuilalt. Este o lege a naturii: de la inimă către inimă, si nu de la minte către minte.
Acultă-te vorbind! Ai obiceiul să te scuzi de multe ori? O persoană care-si petrece timpul scuzându-se în stânga si în dreapta se simte în general vinovată. Se spune că cine se scuză, se acuză.
O să descoperi că cel fată de care esti vinovat cel mai des esti tu însuti. De câte ori nu te acuzi în mod nedrept, nu te superi pe tine însuti pentru ce ai făcut sau ai uitat să faci? Tu faci totul după cum stii mai bine. N-ai de ce să te scuzi. Cere-ti iertare, cere-i iertare supraconstiintei tale. Învată să te iubesti mai mult, acceptă-ti propria perfectiune. Vei vedea că astfel devine mult mai usor să o accepti si pe a celorlalti.
Dacă ti se întâmplă să spargi un pahar în timp ce speli vasele, te simti vinovat? Chiar aveai intentia să spargi paharul pentru simpla plăcere de a-l sparge? Nu, pur si simplu asa s-a întâmplat. N-ai încercat în mod constient să îl spargi. Atunci ce rost are să te superi? Această situatie e valabilă atât pentru tine, cât si pentru altii. Nu esti singurul care suferă accidente. Accidentul e de fapt o pedeapsă pentru a te dezvinovăti. Este un mesaj al corpului tău care-ti transmite că ai avut un sentiment de vinovătie, dar nu esti vinovat. El spune, pur si simplu: „Încetează să te mai simti vinovat, să te acuzi în mod nedrept… nu esti vinovat cu nimic!”.
Înainte de a trece la capitolul următor, gândeste-te la una din temerile tale si imaginează-ti cum ai putea să faci fată. Alege una din ele, indiferent care, si vezi ce poti face ca să o stăpânesti. De asemenea, fă o listă cu toate lucrurile pentru care te-ai simtit vinovat în ultimele trei zile. Aceasta te va ajuta să devii mai constient. Mentionează pe listă dacă erai vinovat cu adevărat sau te simteai vinovat, fără să fii. Observă si dacă ti s-a întâmplat vreun accident si încearcă să stabilesti dacă esti sau nu vinovat de producerea lui.
Iată o afirmatie frecvent utilizată la Centrul „Ascultă-ti Corpul”. Trebuie să o repeti cât poti de des pentru a scăpa de vocea interioară care te tulbură si pentru a nu-ti mai alimenta teama cu energie. De fiecare dată când simti o neliniste, o îndoială, de fiecare dată când te simti tulburat în vreun fel, gândeste-te:
SUNT SINGURUL STĂPÂN AL VIETII MELE SI ORICE NU-MI APARTINE CARE MĂ TULBURĂ ESTE DAT LA O PARTE SI ALUNGAT DE ÎNDATĂ.
Cu cât pui mai multă energie în această afirmatie, cu atât va avea un efect mai rapid.
În afirmatie era mentionat cuvântul „gând”. Acest gând este chiar vocea aceea care îti intră în cap ca să te tulbure. Încercând să o mai asculti, se va descuraja, va pleca în altă parte, sau, pur si simplu, va dispărea, nemaifiind alimentată cu energia ta.
Pe cei care simt o frică cronică, îi sfătuiesc să rostească această afirmatie de sute si mii de ori pe zi, dacă e nevoie. Cu timpul, lupta va deveni tot mai usoară. Îti poti învinge frica si sentimentul de vinovătie.
Cartile lui Lise Bourbeau se pot vedea la linkurile de mai jos:
- link 1 - aceasta pagina
- link 2 - aceasta pagina
Se sugerează o donație ca formă de recunoștință pentru informațiile oferite.
Vezi si alte articole similare:
