Omraam Mikhael Aivanhov – Simbolismul Balaurului: Forța Sexuală și Spiritul
În toate tradițiile populare, în povești, mitologii, găsim imaginea șarpelui sau a balaurului (dragonului), a cărui simbolistică este aproape identică de la o cultură la alta. Nenumărate povești vorbesc de un balaur care a prins o prințesă frumoasă, inocentă și pură, pe care o ține prizonieră într-un castel. Săraca prințesă, plânge, zace în suferință și roagă Cerul să-i trimită un salvator. Dar, unii după alții, cavalerii care se prezintă pentru a o elibera sunt devorați de balaur, care pune mâna pe bogățiile lor și le îngrămădește în subteranele castelului. În fine, într-o zi, sosește un cavaler, un prinț mai nobil, mai frumos și mai pur decât alții, căruia un magician i-a revelat secretul pentru a-l învinge pe balaur: care e slăbiciunea sa, în ce moment și de ce manieră poate fi legat fedeleș sau poate fi rănit.
Și iată că acest prinț privilegiat, bine înarmat și instruit obține victoria: reușește să elibereze prințesa, și ce de sărutări își dau! Toate comorile care sunt acolo, îngrămădite de secole în castel vor fi ale cavalerului, ale acestui frumos prinț care a ieșit victorios din luptă grație cunoștințelor și purității sale. Apoi, amândoi, urcați pe balaur, condus de prinț, își iau zborul în spațiu și străbat lumea.
Aceste povești pe care le credem, în general, destinate copiilor sunt în realitate povești inițiatice, dar pentru a le putea interpreta trebuie cunoscută știința simbolurilor. Balaurul nu este altceva decât forța sexuală. Castelul este corpul omenesc. În castel suspină prințesa, adică sufletul, pe care forța sexuală, rău stăpânită, îl ține prizonier. Cavalerul e Eul, spiritul omului. Armele de care se servește pentru a-l învinge pe balaur reprezintă mijloacele de care dispune spiritul: voința, știința de a stăpâni această forță și de a o utiliza. Deci, odată stăpânit, balaurul devine servitorul omului, îi servește ca mijloc pentru a călători în spațiu.
Pentru că balaurul are aripi. Deși e reprezentat cu o coadă de șarpe – simbolul forțelor subterane – el posedă de asemenea și aripi. Ei da, e clar, e simplu, e limbajul etern al simbolurilor. Găsim o variantă a acestei povești în istoria lui Tezeu care, grație firului pe care i l-a dat Ariadna, a putut să se orienteze traversând labirintul, omorându-l pe Minotaur și găsind ieșirea. Minotaurul este o altă reprezentare a forței sexuale, taurul puternic și prolific, deci natura inferioară pe care trebuie să o înhămăm pentru a lucra pământul ca un bou. Labirintul are aceeași semnificație ca și castelul: este corpul fizic, și Ariadna reprezintă sufletul superior care conduce omul spre victorie.
În tradițiile evreiești și creștine balaurul e asimilat Diavolului, și Diavolul, cum se spune, miroase a sulf. Toate aceste produse inflamabile ca: benzina, petrolul, praful de pușcă, aceste amestecuri de gaze care produc flăcări și explozii, toate acestea reprezintă, în natură, Balaurul care scuipă în foc. Acest balaur, care există de asemenea și în om, e comparabil cu un combustibil. Dacă omul se știe servi de acesta, el va fi propulsat spre înălțimi, dar dacă nu știe, pentru că e ignorant, neglijent sau slab, va fi ars, făcut cenușă sau căzut în abis.
Cartile lui Omraam Mikhael Aivanhov se pot vedea la linkurile de mai jos:
- link 1 - aceasta pagina
- link 2 - aceasta pagina
