Omraam Mikhael Aivanhov – Găsirea Sensului Vieții
Ascultați articolul sub formă de podcast:
Ființa umană caută, conștient sau inconștient, un sens în viața ei. Are nevoie de un motiv de a exista și în fiecare zi încearcă să-l găsească în tot ce i se petrece, în viața familială, socială, profesională. Dar în realitate, nici o reușită, nici o posesiune materială nu poate să-i dea sensul vieții, dacă chiar e vorba de un “sens”, iar sensul nu e material, nu putem să-l găsim decât sus, în planurile subtile. Mai jos, nu găsim decât forme.
Putem să umplem formele cu un conținut care e dat de sentiment, de senzația pe care o încercăm atunci când iubim un obiect, o ființă sau o activitate. Dar sentimentul e trecător, într-o zi sau alta vom simți un gol și vom suferi. Trebuie, deci să căutăm un lucru deasupra conținutului: sensul. Când am atins sensul, posedăm plenitudinea. Un exemplu vă va face să înțelegeți mai bine ce vreau să vă explic. Ieri ați mâncat excelent, dar asta a fost ieri, și astăzi aveți din nou nevoie de mâncare, amintirea mesei de ieri nu vă potolește stomacul. La fel citind o carte, privind un tablou, ascultând muzică simțiți uneori că atingeți un adevăr care vă transformă viziunea asupra lucrurilor, această revelație va dura până mâine și poimâine. Pentru că prin intermediul cărții, tabloului, muzicii spiritul vostru s-a ridicat foarte sus și a găsit un sens. E ca și cum un element etern care a intrat în voi, nu vă mai părăsește.
Când ați găsit sensul lucrurilor, îl aveți pentru totdeauna. Dar pentru a-l găsi trebuie să urcați să vă hrăniți, să vă gândiți, să iubiți, să acționați în planurile superioare. Când căutați mai jos, nu găsiți nimic. Nimic din ceea ce e material nu vă va aduce acest sens. În timp ce un adevăr pe care îl sesizați sau care vi se dă, puteți lucra și trăi cu el tot timpul având rezultate.
Desigur, nu e suficient să aveți timp de meditat și un moment de inspirație, lumină, pentru a da un sens vieții; trebuie să învățați să faceți să dureze acest moment până devine o stare de conștiință permanentă care purifică, ordonează și restabilește totul în voi. Din păcate, sunteți destul de des nepăsători, treceți ușor, în câteva minute, din lumea divină în preocupările cele mai prozaice și stupide, ca și cum s-ar șterge totul. Ei bine, nu știți ce pierdeți, pentru că această stare are puterea de a acționa asupra ființei voastre pentru a o liniști și a-i armoniza mișcările; dacă aveți puterea să o mențineți, ea e capabilă să împiedice stările negative care vin să se instaleze în voi. Iată, ați făcut schimbări, și după ce ați meditat, v-ați rugat, aveți nevoie să vă gândiți la lucruri nesemnificative, răzbunări, plăceri.
Veți spune ”Dar ne cereți ceva imposibil. În viață nu putem menține continuu stările divine.” Da, în aparență aveți dreptate, trăiesc în aceeași lume cu voi și știu cum e. Dar știu de asemenea că, în ciuda oboselii, descurajării, necazurilor, discipolul luminii nu se descurajează, din contră el se agață de ce a cucerit, de experiențele care i-au dat, în anumite momente privilegiate, un veritabil sens al vieții.
Deci, chiar dacă în existență e imposibil să nu suferim, să nu plângem, trebuie să conservați în voi acest sens al vieții; și nu numai să-l conservați, ci să utilizați dificultățile vieții cotidiene pentru a-l întări, amplifica. Așa lucrează adevărații spiritualiști. Niciodată, orice s-ar întâmpla, nu întrerup lucrul divin pe care l-au întreprins înainte. Chiar în mijlocul încercărilor grele, ei își spun: ”Iată o bună ocazie de a mobiliza toate forțele ostile în serviciul muncii mele.” În timp ce majoritatea oamenilor, chiar dacă nu li se întâmplă nimic rău, vor face în așa fel încât vor demola prin indiferența lor tot ceea ce au câștigat bun. Atunci iată, creăm, distrugem, creăm, distrugem… și de aceasta nu obținem nici un rezultat. Pentru a obține rezultate, trebuie să fim perseverenți în munca spirituală pe care am început-o, adică trebuie să punem totul în serviciul acestei munci: binele, răul, bucuriile, suferințele, speranțele, descurajarea, da, totul în slujba acestei munci. Iată ce înseamnă cu adevărat a construi, cum fiecare zi aduce elemente noi. Sensul vieții, nu-l găsiți din plin nici în familie, nici în profesie, nici în artă, nici în călătorii, etc. Acestea pot fi mijloace care vă ajută să vă apropiați acest sens, dar nu îl conțin. Proba: familia, meseria, călătoriile sau arta nu au împiedicat niciodată un bărbat sau o femeie să se sinucidă.
Dacă ne decidem să participăm la realizarea Împărăției Domnului și Dreptății Sale, vom găsi sensul vieții. Pentru că așa, orice vi se întâmplă, știți că sunteți un lucrător pe pământul Domnului și vă simțiți arhiplin, fericit, susținut, pentru că participați la o muncă uriașă. Nu sunteți singur, nu sunteți abandonat. Toți pot, de astăzi, să găsească sensul vieții, pentru că, de astăzi, în loc să muncească pentru ei înșiși, pentru nevoile lor, satisfacțiile lor, ei pot spune: ”De acum înainte, vreau să lucrez pentru Împărăția Domnului și Dreptatea Sa”. Și chiar dacă numele lor nu e cunoscut pe Pământ, el este scris în Cartea Vieții și sunt răsplătiți cu binecuvântările Cerului. Nimic nu e mai glorios decât să te angajezi în această muncă. Da, în fiecare zi trebuie mers mai departe, să ai aspirații mai largi, mai vaste: aceasta dă cu adevărat un sens vieții.
Și când ați trăit un moment divin, fie prin meditație, rugăciune, muzică, lectură sau contemplare a unui peisaj, încercați să mulțumiți Cerului. Spuneți:”Astăzi am trăit ceva excepțional! Trebuie să mă alimentez mâine și poimâine, pentru că acesta e Cerul. Acest moment va transforma totul în mine.”
A găsi sensul vieții înseamnă a găsi un element care numai lumea divină îl poate oferi; dar nu îl dă decât acelora care, în lungul anilor, au făcut eforturi pentru a ajunge la el. Sensul vieții nu e ceva ce se poate fabrica afectiv sau mental: nu omul e cel ce decide care va fi acesta pentru el.
Sensul vieții este recompensa unei munci interioare, răbdătoare, neîntreruptă pe care omul o face asupra lui însuși. Când a ajuns la o anumită stare de conștiință, primește din Cer un electron, ca o picătură de lumină care impregnează toată materia ființei lui. Din acel moment, viața sa primește o dimensiune și o intensitate nouă, evenimentele îi vor apărea cu o nouă claritate, ca și cum i s-ar fi dat cunoașterea sensurilor lucrurilor. Și chiar moartea nu îl mai sperie, pentru că acest electron i-a descoperit imensitatea unei lumi eterne unde nu există pericole, nici tenebre, și omul simte că deja merge în lumea nelimitată a luminii.
Odată ce a descoperit sensul vieții, totul pălește în preajmă, iar necazurile existenței cotidiene își pierd importanța. Toți acei care își pierd timpul plângând și lamentându-se pentru că nu au bani, că nu au succesul sperat, că sunt abandonați sau trădați, arată, de fapt, că nu au descoperit adevăratul sens al vieții. Dacă banii, ambiția, posesiunea unui bărbat sau a unei femei reprezintă pentru ei acest sens, atunci, evident, nu vor lipsi ocaziile să fie dejamați și supărați!
A găsi sensul vieții înseamnă a tinde la o stare de conștiință atât de elevată, care îmbrățișează universul întreg, încât micile lucruri ale existenței se pierd și se dizolvă. Chiar când e confuz, persecutat, acel ce a găsit sensul vieții se simte reconfortat și el e cel care îi privește pe alții cu milă, și spune: ”Săracii, nu văd că, orice ar spune, orice ar face, eu trăiesc în imensitate, în eternitate, particip la viața cosmică.”
Poate veți găsi că tot ce v-am spus e dificil de înțeles. În realitate, aveți nevoie să rețineți doar aceasta: nu veți găsi sensul vieții dacă nu vă puneți în slujba unui ideal sublim. Pentru că în spatele acestui ideal, există miliarde de creaturi luminoase care lucrează și, când vor vedea că voi participați cu ele la construcția unei noi lumi, vă vor da toate binefacerile și atunci veți fi așa de plini că vă veți revărsa. Chiar dacă nu cereți nimic, chiar dacă nu așteptați nimic, veți simți că ați primit tot.
Cartile lui Omraam Mikhael Aivanhov se pot vedea la linkurile de mai jos:
- link 1 - aceasta pagina
- link 2 - aceasta pagina
