Papaji și Grația Divină: Cum Puritatea Interioară te Conduce la Realizarea Sinelui

Sri H.W.L. Poonja, cunoscut şi sub numele de Papaji, s-a născut la 13 octombrie 1910 în Punjab. A avut prima experiență directă a Sinelui, la vârsta de 9 ani. El l-a întâlnit pe Maestrul său, Sri Ramana Maharshi, în 1944. La scurt timp după aceea, el a realizat Sinele, în prezența maestrului său. Fiind un familist, el a continuat să lucreze și să sprijine numeroșii membri ai familiei sale, până la pensionarea sa în 1966. După multe călătorii Papaji s-a stabilit în Lucknow, India, unde a primit vizitatori din întreaga lume. El a părăsit corpul la 6 septembrie 1997.

Vezi online cu traducere:

Tema centrală a învățăturilor lui Papaji este descoperirea Sinelui, a adevăratei naturi a ființei umane, care este una cu libertatea, fericirea și pacea absolută. El subliniază simplitatea acestei descoperiri, afirmând că “libertatea este foarte ușor de atins” și că “nu trebuie să mergi nicăieri, trebuie doar să stai liniștit”.

Principalele idei ale interviului:

• Respingerea oricărei căutări exterioare: Papaji îndeamnă la abandonarea oricărei căutări a fericirii în lumea exterioară. El consideră că toate obiectele, gândurile și conceptele nu pot oferi decât o fericire trecătoare, care se transformă în cele din urmă în suferință. “Nu există niciun obiect în minte, nicio persoană, niciun lucru, niciun concept care să vă poată oferi fericire și pace a minții.”
• Importanța liniștii minții: Liniștea mentală este esențială pentru descoperirea Sinelui. Papaji consideră că meditația și alte practici spirituale nu fac decât să obosească mintea și corpul, fără a duce la realizarea Sinelui. “Cel mai bun sfat pe care îl dau este să stai liniștit. Nu gândi și nu face niciun efort.”
• Utilizarea întrebării “Cine sunt eu?”: Această întrebare, adresată cu sinceritate, poate duce la disoluția minții și la descoperirea Sinelui. Papaji subliniază că nu este vorba despre găsirea unui răspuns intelectual, ci de o investigare profundă care distruge rădăcina minții. “Această întrebare este ca o fuzionare a unui râu în ocean. Nu intră în ocean pentru a rămâne râu.”
• Rolul maestrului spiritual: Deși consideră că “un maestru adevărat nu poate fi văzut cu ochii”, Papaji recunoaște importanța unui maestru realizat spiritual pentru a ghida discipolul pe calea cea dreaptă. Prezența unui maestru autentic aduce pace și liniște în mintea discipolului.
• Natura iluzorie a experiențelor spirituale: Papaji atrage atenția asupra faptului că stările de extaz și beatitudine sunt doar experiențe mentale trecătoare. “Extazul este o stare a minții… va rămâne o vreme și apoi se va diminua și va reveni.”
• Grația divină: Papaji vorbește despre grația divină ca fiind o forță care curge din Sine și care este responsabilă de trezirea spirituală. El nu consideră că proiectează conștient această grație, ci că ea este pur și simplu prezentă în preajma sa. “Grația trebuie să vină din grație… Oceanul de grație.”
• Nevoia de puritate interioară: Papaji subliniază că adevărul poate fi revelat doar unei persoane sfinte, cu o minte pură și imaculată. El nu recomandă însă practici specifice pentru purificarea minții, ci îndeamnă la abandonarea oricărui efort de a o controla. “Nu poți curăța praful cu praf… Scoateți oglinda și dacă aveți o oglindă, fața voastră se va reflecta.”

Învățăturile lui Papaji subliniază simplitatea și profunzimea descoperirii Sinelui. El îndeamnă la abandonarea oricărei căutări exterioare și la cultivarea liniștii mentale prin intermediul căreia grația divină se poate manifesta și poate conduce la realizarea adevăratei naturi a ființei umane.