S.N. Lazarev – Structura informaţională stabilă, numită OM

Cu destul de puţin timp în urmă în cercurile medicale încă se mai discuta aprins dacă termenul de „biocâmp” este legitim şi s-a creat o nouă armată de „şarlatani” printre adepţii fervenţi ai impunerii acestuia. Astăzi e greu să găseşti oameni care să nu cunoască faptul că densul corp fizic al omului este înconjurat de straturile unui câmp informativ-energetic, invizibil pentru cei mai mulţi dintre ei. Să vedem ce reprezintă de fapt omul din punctul de vedere al bioenergiei.

Destinaţia straturilor care compun învelişul informational-energetic al omului cât şi interconexiunile lor sunt extrem de complexe. Cu mulţi ani în urmă, când abia începeam să lucrez cu ajutorul cadrului, am fost curios să văd forma câmpului uman. Cât timp mâna mea se mişca paralel cu corpul, totul era în regulă, eu vedeam până unde ţin graniţele câmpului. Acolo cadrul se răsucea cu 180°. Când însă am vrut să văd forma câmpului de deasupra capului, am constatat că, stând pe podea, nu pot ajunge până la limita acestuia. M-am suit pe scaun şi am vrut să ridic în sus mâna în care ţineam cadrul însă acesta sa mişcat. Insemna că limita se găsea mai sus.

Atunci am decis să continui aceste investigaţii pe fantomă. Am desenat pe hârtie un om şi am început să explorez cu cadrul limitele câmpului. Mâna în care ţineam cadrul a depăşit marginile hârtiei şi a trebuit să recurg la reducerea la scară. Am început să măsor deviaţiile cadrului mai întâi în metri, apoi în kilometri însă cadrul refuza în continuare să se răsucească. Atunci m-am gândit că poate câmpul uman se prelungeşte în sus până la capătul Universului. Şi ca răspuns, cadrul s-a răsucit la 180°. Am înţeles că biocâmpul omului ocupă întregul Univers, în sus şi în jos, în raport cu limitele corpului fizic, biocâmpul se prelungeşte la infinit.

Densitatea straturilor şi informaţia cuprinsă în ele sunt diferite.

Stratul cel mai dens din punct de vedere energetic conţine informaţia privind starea fizică a corpului, a organelor acestuia şi se foloseşte pentru diagnosticul medical.

Structurile karmice se găsesc în straturile mai fine şi au o înlănţuire ierarhică foarte complicată. In straturile cele mai apropiate se păstrează informaţia privind faptele, emoţiile, sentimentele şi gândurile omului pe care el le-a trăit în această viaţă.

Straturile mai profunde conţin structuri ale karmei familiei, este vorba de informaţia legată de rudele apropiate pe linie paternă şi maternă, legată de copii.

Karma personală a omului, comportamentul său în încarnările anterioare sunt dispuse la un nivel şi mai fin şi cu cât vindecătorul poate pătrunde mai profund în câmpul omului, cu atât mai puternică va fi intervenţia sa.

Dar în aceasta constă concomitent şi forţa şi slăbiciunea diagnosticului karmic. Personal consider că în prezent nimeni nu este capabil să pătrundă în totalitate în câmpul uman întrucât orice penetrare este legată de o influenţare, iar influenţarea poate fi lipsită de pericol numai dacă vindecătorul este un om perfect, cu o karmă pură.

Ocupându-mă zilnic, timp de mai bine de doi ani de purificarea karmei mele, ştiu câte îmi sunt încă inaccesibile, înainte de fiecare contact cu câmpul unui alt om eu verific dacă pot sau nu să încep tratamentul şi, dacă mi se interzice, înseamnă că în câmpul meu există tulburări asemănătoare celora cu care trebuie să mă lupt. Până când eu nu le elimin din câmpul propriu, nu am dreptul să vindec pentru că deformaţiile structurilor mele pot pricinui un prejudiciu bolnavului sau structurile lui se pot muta în câmpul meu şi atunci eu şi rudele mele va trebui să ispăşim karma pacientului meu.

Uri vindecător ideal poate fi numai un om perfect ceea ce în viaţa noastră pământească este un lucru irealizabil de aceea e atât de importantă astăzi a doua cale – calea cunoaşterii, care permite întotdeauna utilizarea şi dezvoltarea posibilităţilor tratamentului bionergetic fără a aduce vreun prejudiciu din cauza unui contact incorect cu structurile câmpului.

Rabindramat Tagore spunea că a fi mare şi puternic nu  înseamnă să fii superior în ceea ce priveşte forţa ci să ştii să-l ridici pe cel slab până la înălţimea ta. Mi-am pus de multe ori întrebarea de ce mulţi vindecători n-au putut transmite metoda lor discipolilor. In ceea ce mă priveşte, am hotărât o dată pentru totdeauna că lucrul cel mai important nu stă în dezvoltarea capacităţilor unice ci în ştiinţa de a transmite informaţia, de a-i învăţa pe alţii cum să se folosească de ea. Inainte consideram că mulţi vindecători nu voiau să-şi destăinuie secretele pentru a rămâne în centrul atenţiei şi pentru a obţine maximum de avantaje. Mai târziu am înţeles: nu numai că nu voiau, dar nici nu puteau.

In principal „metodele” lor erau o sumă de tehnici însuşite, din care s-a pierdut din vedere lucrul cel mai important: -tendinţa permanentă spre conştientizarea şi înţelegerea lumii, sistematizarea cunoştinţelor obţinute pentru înţelegerea legilor existenţei Universului. Singura excepţie a constituit-o Iisus Hristos la care vindecarea era întotdeauna pusă în legătură cu înţelegerea lumii pe care el o transmitea oamenilor prin pilde, porunci şi sfaturi. In ciuda faptului că în această carte se vorbeşte mereu de cercetări ştiinţifice foarte des sunt întâlnite noţiunile de Divinitate, sentimente divine, sanctitate. Consider că, oricât s-ar dezvolta ştiinta, orice culmi ar   atinge   ea,   întotdeauna   va   exista   un   domeniu inaccesibil cunoaşterii sau analizei logice a minţii umane, determinat de aceste noţiuni.

Investigând zonele de frontieră, dincolo de limitele logicii şi ale ştiinţei oficiale, eu folosesc termeni care au o semnificaţie precisă în sistemul descris.

Astfel, atunci când este vorba de sentimentele divine, fiecare om va înţelege acest lucru în felul său, în funcţie de orizontul său şi de nivelul său de spiritualitate. Cu cât vor fi însă mai sus aceste sentimente pe scara de valori a omului, cu atât va fi mai bine.

Noţiunea de „natură nevie'” are un sens colectiv şi include, în primul rând, toate bunurile lumii materiale, de care se foloseşte omul.

Prin intervenţia terapeutică pot fi ajutaţi mii de oameni, pe când înţelegerea lumii poate salva milioane. Această înţelegere este strâns legată de mecanismul căinţei al cărui efect am avut prilejul să-l văd pe modificarea structurilor karmice. Când am înţeles cât de mult este determinată starea fizică de starea structurilor karmice în câmpul uman, eu am încercat să acţionez asupra lor prin cele mai diverse mijloace: prin practici magice, prin vrăjitorie, prin mijloacele medicinei populare şi tradiţionale. Am încercat totul, însă rezultatele erau superficiale.

Apoi am ajuns la o concluzie extrem de simplă; mărirea forţei de influenţare nu face altceva decât să-l traumatizeze pe pacient, ea poate da doar o aparentă ameliorare însă nu rezolvă problemele cardinale. In orice formă violenţa rămâne tot violenţă. Am înţeles că un singur mijloc poate fi eficient şi lipsit de pericol, cunoscut omenirii de foarte multă vreme. Acest mijloc este căinţa.

Pătrunzând în structurile spirituale ale omului cu programele mele, eu mă orientez după propria mea logică, după propria mea concepţie despre lume. Intrucât eu reprezint o parte a Universului şi la un nivel fin iau contact cu întreg Universul, atunci, în virtutea imperfecţiunii mele, oricum introduc ceva de-al meu în câmpul omului. Influenţarea trebuie să aibă loc numai din punctul de vedere al întregului, adică al Universului, iar acest lucru este posibil numai în cazul funcţionării mecanismului căinţei, când aceasta se adresează Spiritului Universal, adică lui Dumnezeu.

De ce lui Dumnezeu şi nu Universului? Pentru că atunci când spunem „Univers” în conştiinţa noastră apare un model având dimensiuni colosale şi care cuprinde spaţiul, timpul, materia.

Ne este greu să ne reprezentăm Universul ca pe un tot unitar. Numai prin înălţarea principiului spiritual dispar componentele disiparate şi apare sentimentul Unităţii Absolute.

Când omul se adresează în gând lui Dumnezeu şi îi cere iertare pentru cele înfăptuite, în sufletul şi trupul său se produc schimbări uluitoare. In acel moment omul îşi recunoaşte imperfecţiunea, se deschide în faţa celui care ne-a creat şi primeşte de la acesta puteri pentru a se schimba, pentru a intra în armonia cu Universul. Nici un fel de influenţe din afară nu pot înlocui aspiraţiile personale ale omului.

Pentru evaluarea stării structurilor karmice eu recurg la testele bioenergetice care-mi permit să stabilesc, în unităţi relative, mărimea parametrului măsurat.

Structurile karmice cunoscute astăzi pot fi împărţite în două grupe: strategice şi tactice. Structurile strategice au o capacitate energetică extrem de mare şi de aceea acţionarea asupra lor nu dă nişte rezultate vizibile imediat. De starea structurilor strategice depinde viitorul omului şi al descendenţilor săi, de aceea orice încercare de folosire incorectă sau distrugerea lor duce la cuplarea sistemului de protecţie a acestora prin autoreglarea sistemului câmpurilor. Cel mai adesea acest lucru se manifestă prin maladii grave. Principalii parametri strategici sunt spiritualitatea, sufletul şi încărcătura de iubire. Structurile tactice au un volum cu mult mai mic şi modificarea lor se produce mai rapid. Deoarece toţi parametri câmpului uman sunt strâns legaţi între ei, prin acţionarea asupra oricăruia dintre ei se modifică şi valorile celorlalţi. Astăzi foarte des poţi vedea cum de dragul unei ameliorări de moment a stării fizice a omului, se sacrifică rezervele strategice. Exemple de astfel de „tratament” sunt destule în jurul nostru.

Sarcina de bază a omului este astăzi lărgirea cunoştinţelor sale despre lume, aspiraţia spre înţelegerea proceselor care au loc şi a interconexiunilor acestora. Este necesar să nu se uite niciodată că biocâmpul uman reacţionează momentan la orice gând sau stare emoţională şi, dacă acestea sunt negative, atunci câmpul omului răspunde pe loc printr-o reacţie negativă acută. Insensibilitatea omului faţă de energiile fine, faţă de contorsionarea acestora, inerţia reacţiilor nivelului fizic faţă de deformaţiile câmpului, incapacitatea înţelegerii caracterului de cauză-efect al evenimentelor din propria viaţă creează o groază de situaţii de neînţelegere şi ignoranţă la nivelul fizic.

Pericolul constă astăzi şi în aceea că fiecărui om i-a crescut ” mult puterea de caracter, adică puterea de influenţare asupra mediului şi a oamenilor din jur. Dacă cu două mii de ani în urmă valorile medii ale puterii de influenţare erau de zece unităţi, în epoca Renaşterii ele au fost de douăzeci şi trei, la sfârşitul secolului al XIX-lea de treizeci şi opt, acum această putere a ajuns la optzeci şi opt de unităţi şi mai continuă încă să crească. De aceea orice influenţă negativă are urmări grave.

Intre parametrii structurilor tactice o importanţă foarte mare o are nivelul agresivităţii, conştientă sau subconştientă.

Agresiunea conştientă o simţim imediat şi reacţionăm faţă de ea. Pericolul agresiunii subconştiente constă în lipsa controlului asupra acesteia la nivelul fizic. Câmpul însă reacţionează momentan la agresiunea subconştientă printr-o agresiune de răspuns şi, în condiţiile creşterii puterii de influenţare, suntem în prezent martorii unor confruntări nevăzute fără să ştim de ele şi culegând doar consecinţele lor.

Agresiunea subconştientă este un parametru, în sistemul de parametri ai câmpului uman, care trebuie să aibă o valoare negativă şi, cu cât este mai mare în valoare absolută, cu atât este mai bine. Este baza bunătăţii reale a omului şi a propriei protecţii faţă de o agresiune străină.

O trăsătură caracteristică importantă a biocâmpului o constituie nivelul de conectare al acestuia la Cosmos. Valoarea lui depinde foarte mult de etica omului şi de a strămoşilor săi şi cea mai importantă tulburare care demolează aceste structuri o constituie uciderea dragostei.

Sentimentul iubirii este multilateral şi cel mai mare loc în cadrul său trebuie să fie rezervat şi iubirii faţă de Dumnezeu şi faţă de Univers, sentimentelor divine datorită cărora accedem la simbioza cu Universul, cu părinţii, copiii, cu omul iubit şi cu sine. Nici o fiinţă vie sau nevie din lume nu trebuie să fie privată de iubirea noastră. Când vom înţelege acest lucru şi când printr-o muncă de zi cu zi, de ceas cu ceas, vom aspira către aceasta evaluându-ne în mod obiectiv şi cinstit faptele, sentimentele, gândurile, viaţa noastră va deveni cu mult mai fericită.

Mecanismul karmei realizează unitatea şi interconexiunile omului cu Universul şi, cu cât îl vom cunoaşte mai bine cu atât mai scurtă poate deveni calea noastră de eliminare a crizei actuale. In linii mari, omenirea dispune de mult timp de toata informaţia necesară privind legile interconexiunilor din lume, expuse laconic şi strălucit în Poruncile religioase. Noi însă, precum Toma necredinciosul, ne lovim tot timpul cu capul de aceleaşi bariere, ruinând lumea şi pe noi înşine fără să tragem învăţămintele corespunzătoare.

Astăzi avem posibilitatea de a „pipăi” adevărul conţinut în Poruncile legilor, să unim ştiinţa cu religia pentru a aprecia cu ajutorul cifrelor, al căror limbaj ne este atât de familiar, starea în care am adus lumea în momentul de faţă şi să încercăm să găsim drumul către Armonia Lumii.

Ajuta-ma sa traduc din text in voce audio cat mai multe articole postate.

(Doriti un anumit articol sa fie tradus din text in voce audio, trimite-ti un mesaj de cerere traducere)

Dacă informatiile găsite aici ti-au fost de folos, spune "mulțumesc" printr-o donație de sustinere: