Sal Rachele – Captivitatea Conștiinței în Densitatea a Treia
Ascultați articolul sub formă de podcast:
Există foarte puțin sau chiar deloc liber arbitru în cea de-a 3-a densitate de conștiință. Aici este tărâmul conformității și aderenței față de diverse sisteme de credință. Sufletele din cea de-a 3-a densitate nu au liber arbitru, deoarece voia lor este captivă în cadrul programării și condiționării. Ele au ceea ce ar putea fi descris în mod corect drept „iluzia alegerii”. Aceasta înseamnă că ele par că pot să aleagă între, de exemplu, o rochie roșie și una albă, sau între un Ford și un Chevrolet, sau între un post de televiziune cu știri de seară și unul de divertisment. Dar ele nu au o opțiune reală – așa-numitele lor „alegeri” sunt bazate pe programare și condiționare – sistemele lor de credință despre realitate.
Acest lucru devine și mai clar în cadrul religiei. Un baptist poate să pară că are o alegere privind bisericile. Poate că sunt opt biserici baptiste în oraș și trei dintre ele sunt aproape de casă, așa că baptistul și familia sa merg la toate cele trei și apoi decid care le place mai mult. Dar vă puteți imagina un baptist mergând la un templu budist sau la o moschee musulmană?
Într-o notă mai subtilă, aveți persoane religioase „eclectice” care ar putea dori să exploreze diferite căi religioase. Ele chiar ar putea vedea că fiecare cale este ca un aspect diferit al aceleiași creaturi (vă amintiți povestea omului orb și a elefantului). Totuși, câți oameni au un sistem de credință despre un Dumnezeu care încă îi controlează din adâncul subconștientului?
Acest autor folosește analogia de a fi închis într-o cutie. Cutia este colecția de sisteme de credință, condiționări și programări care definesc existența micului sine. Așa-numitele religii „iluminate” au construit, pur și simplu, o cutie mai mare decât așa-numitele religii „fundamentaliste”. Învățăturile „New Age” au, poate, o perspectivă mai cuprinzătoare asupra lui Dumnezeu, dar cele mai multe sunt încă influențate de căile șirete și ascunse prin care ego-ul își menține iluzia de control al realității.
Este extrem de rar pentru un individ să fie complet în afara cutiei. O astfel de persoană trebuie să elibereze toate conceptele, ideile și atitudinile privind Creația și să aibă o experiență directă a realității fără etichete, descrieri și convenții ale societății moderne. Nu trebuie să existe nici un fel de identificare cu credințele acceptate ale lumii. Un astfel de suflet trebuie să se elibereze de „vacile sacre” menționate în lucrările precedente ale autorului. Vacile sacre sunt credințe care sunt atât de adânc îmbrățișate de lume încât sunt considerate adevăruri absolute. Exemple includ credința că moartea și taxele sunt certitudini. Există yoghini și rebeli care au reușit să evite aceste așa-numite lucruri inevitabile.
În afara cazului în care ceva este adevărat pentru toți și pentru toate, acel ceva nu este un adevăr absolut. Dacă o particulă subatomică poate să demonstreze abilitatea de a călători în timp, atunci călătoria în timp nu poate fi imposibilă. Ca urmare, vaca sacră care spune „trecutul este sculptat în piatră și nu este nimic care mai poate fi făcut cu el” trebuie reexaminată.
Sufletele din cea de-a 3-a densitate sunt condiționate să creadă că realitatea este într-un anumit mod și sunt încurajate să se conformeze acelei realități. Ele sunt blocate în timpul liniar și nu au capacitatea să cuprindă ideea de timp neliniar sau vertical. Conformitatea sau credința că „așa stau lucrurile” este caracteristica principală a conștiinței celei de-a 3-a densități. Aceasta nu trebuie confundată cu unitatea sau „unimea” care este o calitate a conștiinței celei de-a 5-a densități.
Aproape 75% din oameni sunt blocați în conștiința celei de-a 3-a densități. Acest lucru este evident atunci când vedeți ceea ce omul obișnuit face tot timpul. Fondatorii au observat la un moment dat că „Ființele umane petrec cinci zile pe săptămână muncind pentru ca să își poată permite să cumpere lucruri în celelalte două zile ale săptămânii – cele mai multe dintre lucruri nefiind necesare.”
Caruselul consumerismului este un prim exemplu al captivității într-o cutie. Oamenii privesc știrile și spectacolele de divertisment în care reclamele și agenții de publicitate își aruncă înainte farmecele și zorzoanele, apoi consumatorii se grăbesc să-și cumpere ultimul iPhone sau altele. Ei fac datorii din ce în ce mai mari pentru a-și menține stilul de viață în care au fost condiționați să creadă. Apoi trebuie să lucreze mai mult și mai mult pentru a plăti dobânzi la dobânzi, la dobânzi, la datoriile acumulate.
Foarte puțin timp rămâne pentru eliberarea micului sine din acest carusel al iluziilor – ideea că cel care are mai multe jucării învinge. Conformitatea celei de-a 3-a densități se desfășoară în diverse moduri: naționalism, mândrie și prejudecată rasială, identificare cu grupuri sociale și etnice, credințe religioase și dogme, iluzia alegerilor în politică (un partid camuflat ca două partide în cele mai multe dintre așa-numitele țări „avansate”) etc. Reformă după reformă și nicio schimbare reală nu apare atât timp cât oamenii sunt sclavii sistemelor lor de credință.
Cartile lui Sal Rachele se pot vedea la linkurile de mai jos:
- link 1 - aceasta pagina
- link 2 - aceasta pagina
