Vilayanur Ramachandran – Cercetarea neurologică continuă să dezvăluie misterele creierului
Vilayanur Ramachandran explorează funcțiile creierului uman prin analiza unor sindroame neurologice rare, precum sindromul Capgras și membrele fantomă. Se investighează conexiunea dintre structura creierului și funcțiile cognitive, folosind studii de caz pentru a explica mecanismele neuronale implicate. Cercetătorul prezintă, de asemenea, sinestesia, o condiție în care stimulii senzoriali sunt experimentați într-un mod neobișnuit, sugerând o legătură între conectivitatea neuronală și creativitate. Studiile de caz demonstrează cum leziunile cerebrale specifice pot afecta anumite funcții cognitive, oferind o perspectivă asupra funcționării normale a creierului și a potențialului său de plasticitate. În final, se subliniază rolul important al conexiunilor neuronale în procesele cognitive superioare, precum metafora și abstractizarea.
Vezi online cu traducere:
1. Sindromul Capgras:
Acest sindrom rar afectează pacienții care, în urma unei leziuni cerebrale, dezvoltă o iluzie bizară: deși recunosc vizual persoanele apropiate, le percep ca impostori. Neurologul combate explicația freudiană tradițională, bazată pe complexul Oedip, argumentând că sindromul poate fi explicat printr-o întrerupere a conexiunii neuronale dintre zona de recunoaștere facială (girusul fusiform) și sistemul limbic, responsabil de emoții.
“Acest tip, deși perfect lucid și inteligent din toate punctele de vedere, când își vede mama, această iluzie se declanșează, spunând: ‘Nu e mama'”.
Această ipoteză este susținută de lipsa răspunsului galvanic al pielii (măsură a transpirației) la vederea mamei, indicând absența conexiunii emoționale. Interesant este că iluzia dispare când pacientul își aude mama la telefon, deoarece calea neuronală de la auz la emoții rămâne intactă.
2. Membrul fantomă:
Fenomenul membrului fantomă, în care pacienții amputați simt în continuare prezența membrului lipsă, este explorat pentru a înțelege plasticitatea creierului. Neurologul observă că unii pacienți raportează membre fantomă paralizate, o contradicție aparentă. Studiind dosarele medicale, el descoperă că acești pacienți au suferit inițial o paralizie reală a membrului din cauza leziunilor nervoase periferice.
“Când brațul era intact, dar paralizat, creierul trimite comenzi brațului, partea din față a creierului spunând ‘mișcă-te’. Dar primește feedback vizual spunând ‘nu’. Mișcă-te. Nu. Mișcă-te. Nu. Și asta se conectează în circuitele creierului și noi numim asta paralizie învățată.”
El argumentează că paralizia fantomă rezultă din “paralizia învățată”, creierul asociind comanda de mișcare cu lipsa de răspuns a membrului. Pentru a combate acest fenomen, neurologul introduce “cutia cu oglinzi”, un dispozitiv simplu care creează iluzia mișcării membrului fantomă prin reflexia membrului sănătos. Această terapie s-a dovedit eficientă în ameliorarea durerii fantomă și chiar în reabilitarea post-accident vascular cerebral.
3. Sinestezia:
Prelegerea explorează sinestezia, o condiție în care stimularea unui simț declanșează automat experiențe într-un alt simț, cum ar fi perceperea culorilor la auzul unor sunete sau cifre. Neurologul propune o teorie genetică, sugerând că sinestezia este cauzată de o mutație a genei responsabile de “tăierea” conexiunilor neuronale redundante în timpul dezvoltării creierului. Această mutație ar duce la o conexiune neuronală mai densă, explicând incidența crescută a sinesteziei în rândul artiștilor și a altor persoane creative.
“Ce au în comun artiștii, romancierii și poeții? Abilitatea de a se angaja în gândire metaforică, legând idei aparent fără legătură, cum ar fi ‘acesta este estul și Julieta este soarele'”.
El susține că conexiunile neuronale mai bogate ar facilita gândirea metaforică, permițând creierului să facă conexiuni neobișnuite între concepte disipate. Prelegerea se încheie cu o demonstrație amuzantă a “alfabetului marțian”, ilustrând capacitatea înnăscută a creierului uman de a realiza abstracțiuni sinestezice, fundamentale pentru limbaj și creativitate.
Concluzii:
Prelegerea oferă o perspectivă fascinantă asupra complexității creierului uman și subliniază modul în care studiul sindroamelor neurologice rare poate ilumina funcționarea cognitivă normală. Cercetarea neurologică continuă să dezvăluie misterele creierului, deschizând noi căi pentru înțelegerea conștiinței umane și dezvoltarea unor terapii inovatoare pentru afecțiunile neurologice.
Cartile lui V.S. Ramachandran se pot vedea la linkurile de mai jos:
- link 1 - aceasta pagina
- link 2 - aceasta pagina
Susține Trezirea Inteligenței prin o donație pentru a răspândi lumină, cunoaștere și a crea un viitor mai conștient și iubitor.
