Observatorii: Inteligența Supremă cu Prețul Emoțiilor Umane

Clipul video prezintă o narațiune despre o societate futuristă care a eliminat emoțiile pentru a atinge o inteligență superioară, creând „Observatori”. Un Observator, Septembrie, se abate de la normă, manifestând empatie, ceea ce îl determină să protejeze un „defect” genetic, un copil. Această acțiune pune sub semnul întrebării fundamentele societății Observatorilor și propria lor natură, sugerând că emoțiile, considerate odată inferioare, sunt fundamentale pentru existența umană. Conflictul intern al Observatorului și implicațiile acțiunilor sale sunt în centrul narațiunii.

Vezi clip cu traducere din serialul Fringe / Sezonul 5:

Teme Principale și Idei Cheie:

Originea Observatorilor:

Observatorii sunt creați artificial în laboratoare, din materialul genetic al unor donatori desemnați.

Procesul lor de creare a început cu o descoperire din 2167, în Oslo, Norvegia, unde un om de știință încerca să mărească inteligența umană prin manipularea creierului.

“A realizat că dacă ar putea recabla porțiunea din creierul uman care induce gelozia, ar putea crește funcția cognitivă sacrificând emoția pentru inteligență.”

Emoțiile, inclusiv cele negative (“mânie, lăcomie, agresiune”) și cele pozitive (“empatie, compasiune și dragoste”), au fost eliminate pentru a maximiza inteligența.

În cele din urmă, omenirea a dezvoltat noi tehnologii reproductive, fiindcă dragostea romantică a fost înlăturată.

Anomalia XB6783746:

Unul dintre descendenții Observatorilor, numit inițial XB6783746, a dezvoltat un creier diferit de ceilalți. Maturarea lui a fost oprită, fiind considerat un “defect” genetic.

“La începutul maturării băiatului, oamenii de știință responsabili cu reproducerea și-au dat seama că creierul său se dezvoltase diferit de ceilalți descendenți.”

Un Observator a simțit “ceva” legat de acest băiat, un sentiment de ocrotire și afecțiune, și l-a dus în trecut pentru a-l proteja.

Numele lui este Septembrie. El a fost unul dintre cei 12 observatori inițiali care au fost trimiși în timp pentru a observa omenirea. El a fost alungat pentru că a simpatizat cu fugații.

Conflictul dintre Observatori și Emoții:

Observatorii consideră emoțiile drept “piedici în calea unei inteligențe superioare.” Ei se văd pe ei înșiși ca fiind evoluați dincolo de emoții, în timp ce sentimentele sunt considerate “distrageri dezordonate.”

“În timp, omenirea a devenit atât de inteligentă și eficientă încât a pierdut perspectiva valorii acestor emoții, nu doar a celor negative, ci și a celor pozitive și în curând empatia, compasiunea și iubirea… au fost, de asemenea, eliminate.”

Unul dintre Observatorii este deranjat de ideea de a-i elimina pe oamenii cu care se confruntă și experimentează un sentiment neînțeles. “Ideea de a pune capăt existenței lor mă consumă.” “Experimentez ceva ce nu înțeleg.”

Contrastul cu Omenirea Primitivă:

Observatorii observă omenirea primitivă, inclusiv ființele care sunt asemuite cu șopârle. Se recunoaște că, deși evoluția a durat 320 de milioane de ani, aceste ființe nu formează legături, dragostea nu există pentru ele, nu pot visa, nu contemplă frumusețea și nu pot ști ceva mai mare decât ele însele.

“Pentru toată evoluția lor, ei nu formează legături. Dragostea nu există pentru ei. Ei sunt incapabili să viseze, să contemple frumusețea, să cunoască ceva mai mare decât ei înșiși.”

În mod surprinzător, experimentele au arătat că, în ciuda “evoluției” Observatorilor, aceștia au redobândit, involuntar, instinctele primitive ale umanității, devenind într-un sens “animale”.

“Pentru toți anii voștri de evoluție, ați redobândit și ați perfecționat involuntar instincte primitive pe care noi le-am depășit cu mult timp în urmă.”

Importanța Anomalei:

Anomalia, adică băiatul numit Septembrie, reprezintă o abatere de la cursul prestabilit al Observatorilor, o dovadă că emoțiile ar putea fi esențiale. El are o șansă de supraviețuire de 0.0001%, dar a reușit să supraviețuiască. El este protejat de un alt Observator pentru că a trezit în el sentimente de compasiune, care contrazic filozofia lor fundamentală. “De ce ar face astfel de eforturi pentru a proteja un defect genetic?”

Conflictul Observatorilor și Ideea de “Realiniere a Probabilităților”:

Observatorii, deși extrem de avansați, par să fie deranjați de ideea că lucrurile nu mai merg după planul lor. Ei consideră că o abatere a probabilităților reprezintă un pericol. “Nu suntem pregătiți să ne confruntăm cu o realiniere a probabilităților.” Ei au ales acest moment din istorie pentru un motiv anume, având o probabilitate de 99.9999% de succes.

Concluzie

Clipul video ridică întrebări profunde despre natura inteligenței, emoțiilor și a evoluției. Prin contrastul dintre Observatorii “perfecți”, dar lipsiți de emoții, și anomalia care reînvie aceste sentimente, se explorează o dinamică complexă despre ce înseamnă să fii cu adevărat avansat. De asemenea, este introdus conceptul de “realiniere a probabilităților” care este un concept intrigant ce subliniază că acțiunile neprevăzute pot destabiliza planurile, chiar și pentru ființe care par atotputernice.

Psihologul american Paul Ekman de la Universitatea California (expert în studiul emoţiilor, manifestărilor acestora şi în studiul mecanismului minciunii), pe baza rezultatelor unor îndelungate cercetări pe toate continentele, arată că există 4 expresii faciale care pot fi recunoscute de orice persoană aparţinând oricărei culturi de pe planetă: frica, mânia, tristeţea şi bucuria. Universalitatea acestor manifestări poate fi tratate drept un puternic indiciu că aceste 4 emoţii sunt emoţii fundamentale, ce ţin de natura umană. Primul care a constatat caracterul universal al emoţiilor a fost Charles Darwin, folosind această idee pentru a susţine teoria evoluţionistă,  motivând că emoţiile reprezintă modele de reacţie mentală întipărite în sistemul nervos.

CLASIFICAREA EMOŢIILOR DUPĂ DANIEL GOLEMAN

Psihologul Daniel Goleman (cunoscut în special pentru cercetările sale privind inteligenţa emoţională), face următoarea clasificare a emoţiilor:
• Mânia: furia, resentimentul, exasperarea, indignarea, vexarea, animozitatea, irascibilitatea, ostilitatea și ura.
• Tristețea: supărarea, mâhnirea, îmbufnarea, melancolia, mila de sine, singurătatea, disperarea și deprimarea.
• Frica: anxietatea, nervozitatea, preocuparea, consternarea, neînțelegerea, îngrijorarea, teama, spaima, groaza, fobia și panica.
• Bucuria: fericirea, ușurarea, mulțumirea, binecuvântarea, încântarea, amuzamentul, mândria, plăcerea senzuală, răsplata, satisfacția și extazul.
• Iubirea: acceptarea, prietenia, încrederea, amabilitatea, afinitatea, devotamentul, adorația, dragostea și mila.
• Surpriza: șocul și mirarea.
• Dezgustul: disprețul, aversiunea, detestarea și repulsia.
• Rușinea: vinovăția, jena, supărarea, remușcarea, umilința și regretul.

Goleman afirmă că pe baza emoţiilor se formează predispoziţiile (ori, am spune noi, starea de spirit), care sunt mai puţin evidente/intense ca emoţiile, dar au o durată mai mare. Dincolo de predispoziţii sunt temperamentele, tendinţa de a-ţi aminte anumite emoţii şi care defineşte/determină comportamentul general al persoanei în anumite conjuncturi.

Pentru prima data in istorie, oamenii de stiinta au identificat doua grupuri de gene care sunt legate de inteligenta umana, informeaza Science Alert.

Cele doua grupuri de gene, numite M1 si M3, sunt retele alcatuite din sute de gene individuale despre care se crede ca influenteaza functiile cognitive, inclusiv memoria, atentia, viteza de procesare si rationamentul.

Cercetatorii care au identificat M1 si M3 spun ca aceste grupuri sunt probabil sub controlul altor switch-uri de reglementare, care controleaza modul in care functioneaza retelele neuronale. Daca aceasta ipoteza este corecta si oamenii de stiinta pot gasi intr-adevar aceste switch-uri, s-ar putea identifica modalitatea de a manipula inteligenta noastra genetica si de a stimula toate capacitatile cognitive, relateaza Live Science.

Ce este inteligența artificială?

Inteligența artificială se referă la capacitatea mașinilor de a imita comportamentul uman și de a învăța și a se adapta la situații noi. Sistemele de IA pot fi instruite să identifice modele și să ia decizii în funcție de acestea, fără a fi programate explicit să facă asta. În timp ce IA poate fi incredibil de eficientă în sarcinile repetabile și predictibile, nu are aceeași flexibilitate și creativitate ca oamenii.

Cum se compară inteligența artificială cu inteligența umană?

Chiar dacă IA poate fi incredibil de puternică în ceea ce privește procesarea datelor și luarea deciziilor, încă nu poate înlocui complet inteligența umană. În timp ce IA poate fi învățată să recunoască imagini și să efectueze sarcini repetitive, ea nu poate să înțeleagă complet emoțiile sau să ia decizii etice și morale. Mai mult, IA poate fi afectată de erori și prejudecăți, în funcție de modul în care este programată și instruită.