Michael Talbot – Visele Lucide, Holografia și Universurile Paralele
Ascultați articolul sub formă de podcast:
Ascultați articolul sub formă audio:
În ultimii ani, psihologii au devenit din ce în ce mai interesați de visele lucide, un tip de vis în care cel ce visează își menține conștiința complet trează și este conștient că visează.
În plus față de factorul conștiință, visele lucide sunt remarcabile în alte câteva privințe. Spre deosebire de visele normale în care visătorul este în mod fundamental un participant pasiv, într-un vis lucid visătorul este adesea capabil să controleze visul pe căi variate — să transforme coșmarurile în experiențe plăcute, să schimbe cadrul visului și/sau să convoace anumiți indivizi sau situații.
Visele lucide sunt, de asemenea, mult mai vii și pline de vitalitate decât visele normale. Într-un vis lucid, pardoselile de marmură par în mod straniu solide și reale, florile în culori orbitoare și înmiresmate și orice lucru este vibrant și ciudat de energizat.
Cercetătorii care studiază visele lucide cred că ele pot conduce la noi modalități de stimulare a creșterii personale, sporesc încrederea în sine, promovează sănătatea mintală și fizică și facilitează soluționarea creativă a problemelor.
La întâlnirea anuală a Asociației pentru Studiul Viselor din 1987, ținută la Washington, D.C., fizicianul Fred Alan Wolf a ținut o cuvântare în care a afirmat că modelul holografic poate explica acest fenomen neobișnuit.
Wolf, el însuși un visător lucid de ocazie, scoate în evidență că un film holografic generează în realitate două imagini, o imagine virtuală, care pare să fie în spațiul din spatele filmului și o imagine reală, care se formează în focar, în spațiul din fața filmului.
O diferență între cele două este că undele luminoase care compun o imagine virtuală par să iasă dintr-un focar aparent sau sursă.
După cum am văzut, aceasta este o iluzie, pentru că imaginea virtuală a unei holograme nu are mai multă extensie în spațiu decât are imaginea dintr-o oglindă.
Dar imaginea reală a unei holograme este formată de undele luminoase care intră într-un focar, iar aceasta nu este o iluzie.
Imaginea reală are extensie în spațiu. Din nefericire, se acordă puțină atenție acestei imagini reale în aplicațiile uzuale ale holografiei, pentru că o imagine care intră în focar în aer liber este invizibilă și poate fi văzută când particule de praf trec prin ea, sau când cineva suflă un fum prin ea.
Wolf crede că toate visele sunt holograme interne, iar visele obișnuite se simt mai puțin vii deoarece ele sunt imagini virtuale.
Cu toate acestea, el crede că, de asemenea, creierul are capacitatea de a genera imagini reale și asta este exact ceea ce face când visăm lucid. Neobișnuita pulsație a visului lucid se datorează faptului că undele sunt convergente și nu divergente.
„Dacă ar exista un observator acolo unde aceste unde se focalizează, acest observator ar fi îmbăiat în scenă, iar scena care vine spre focar îl va „conține“. În acest fel experiența visului va părea „lucidă““, observă Wolf.
Ca și Pribram, Wolf crede că mințile noastre creează iluzia realității „acolo afară“ prin același tip de procese studiate de Bekesy.
El crede că aceste procese sunt și ceea ce permite visătorului lucid să creeze realități subiective în care lucruri ca pardoselile de marmură și florile sunt la fel de tangibile și reale ca și corespondentele lor, așa-numite obiective.
În realitate, el crede că această capacitate a noastră de a fi lucizi în timpul viselor sugerează că poate să nu existe prea mare diferență între lumea liberă și lumea dinăuntrul capetelor noastre.
„Când observatorul și obiectul observat se pot separa și se poate spune: acesta este obiectul observat și acesta este observatorul, ceea ce este un efect ce pare să fie deținut în stare de luciditate, atunci eu cred că este discutabil dacă [visul lucid] ar trebui să fie considerat subiectiv,“ spune Wolf.
Wolf postulează că visele lucide (și probabil toate visele) sunt, de fapt, vizite în universuri paralele.
Ele sunt chiar holograme mai mici într-o hologramă cosmică mai mare și mai cuprinzătoare.
El sugerează chiar că ar putea fi numită, mai potrivit, conștiență a universurilor paralele, capacitatea de a visa lucid.
„O numesc conștiență a universurilor paralele pentru că eu cred că universurile paralele se nasc ca alte imagini în hologramă,“ declară Wolf.
Această idee și altele similare despre natura ultimă a visării va fi explorată cu mai mare profunzime mai târziu în cartea Universul Holografic.
Cartile lui Michael Talbot se pot vedea la linkurile de mai jos:
- link 1 - aceasta pagina
- link 2 - aceasta pagina
