Anunnaki – 65 de milioane de ani în urmă pământul preistoric a avut un vizitator din spațiu

O aură de mister persistă în jurul dinozaurilor. De unde au venit ei? Au evoluat? Au trăit într-adevăr acum milioane de ani în urmă? Ce s-a întâmplat cu ei? E posibil ca unii să mai trăiască şi astăzi? E posibil ca oamenii să fi văzut vreodată vreun dinozaur viu?

Vezi Trailer la 65 (2023):

Ce s-a intamplat cu dinozaurii?

Evolutionistii isi folosesc imaginatia foarte mult atunci cand incearca sa raspunda la aceasta intrebare. Din cauza credintei lor conform careia dinozaurii au ‘stapanit’ lumea timp de milioane de ani, ca apoi sa dispara cu milioane de ani inainte de asa zisa aparitie si evolutie a omului, acestia sunt mereu nevoiti sa inventeze tot timpul tot felul de presupozitii pentru a explica aceasta disparitie ‘mysterioasa’.

Daca cititi literatura evolutionista, veti fi uimiti de multitudinea de idei referitoare la presupusa lor disparitie. Iata doar o mica parte din lista teoriilor:

Dinozaurii au suferit de foame pana au murit; au murit datorita temperaturilor ridicate; au fost otraviti; au orbit din cauza cataractei si nu s-au mai putut reproduce; mamiferele le mancau ouale. Alte cauze ar mai fi praful vulcanic, gaze otravitoare, comete, pete solare, meteoriti, sinucidere in masa, constipatie, paraziti, micsorarea creierului (si deci o prostie marita), schimbari in compozitia aerului, etc.

E evident ca evolutionistii nu stiu ce s-a intamplat si isi dau cu presupusul. Intr-o carte recenta despre dinozauri, „O noua privire asupra dinozaurilor”, autorul afirma urmatoarele:

Acum urmeaza o intrebare importanta. Care a fost cauza acestor extinctii in acel punct particular din timp, aproximativ acum 65 milioane de ani? Zeci de motive au fost sugerate, unele serioase si sensibile, unele destul de nebunesti, iar altele dea dreptul glume proaste. In fiecare an vin oameni cu teorii noi privitoare la aceasta problema spinoasa. Greutatea consta in gasirea macar a unui motiv care sa le cuprinda toate teoriile, care sa poata explica moartea in acelasi timp, a animalelor care traiesc pe uscat si a celor care traiesc in oceane; dar, in ambele cazuri, numai unele dintre acele animale, pentru ca multe dintre cele terestre si multe dintre cele marine au trait in perioada urmatoare destul de fericite. Pana acum, nici o astfel de explicatie nu exista.’ (Alan Charig, p. 150).

Vezi clip cu traducere din filmul Ascensiunea lui Jupiter 2015:

Vezi si Robert A. Monroe – Anexa Loosh (Gradina Creatorului)

Intr-o singură mişcare, Cineva a încheiat ciclul de viaţă al tuturor Mobilelor greoaie, (dinozaurii) din a Treia Cultură. Revenind la Prima Cultura din zona lichidă, el le-a modificat şi extins într-o multitudine de forme şi dimensiuni, le-a dat structuri multicelulare complexe, de o mare mobilitate. A proiectat în ele un tipar de echilibru. Erau cele care au ingerat o unitate a ciclului carbonului de tipul celei de-a Doua Culturi (iniţial imobile), ca sursă de energie. Erau şi al­tele, extrem de mobile, care, pentru energie, aveau nevoie să ingereze alte unităţi mobile Modificate din Prima Cultură (Plantele).

Circuitul complet funcţiona destul de satisfăcător. Modifica­rea în mediul lichid al celei de-a Doua Culturi staţionare, prospera. Mobilele mici, extrem de active, care respirau în lichid îşi luau hra­na, „mâncau” modificarea celei de-a Doua Culturi. Mobilele active mai mari şi/sau altele îi consumau, pentru energie, pe cei care „mân­cau plante” mai mici. Atunci când orice Mobil creştea prea mare şi lent, devenea o ţintă uşoară pentru Mobilele mai mici, care atacau în grupuri lacome. Reziduul chimic de la aceste acţiuni ingestive se sedimenta în partea de jos a mediului lichid – şi astfel, constituiau noua hrană pentru Staţionare (a Doua Cultură Modificată), înche­ind circuitul. Rezultatul era un flux constant de Energie Psihica – de la înche­ierea ciclului de viaţă al Staţionarelor, de la conflictul intens dintre Mobile, pentru a evita ingestia şi, în cele din urmă, de la încetarea bruscă a ciclului de viaţă al unor astfel de Mobile, ca produs inevi­tabil al acestor conflicte.

Revenind la o altă parte a Grădinii lui – zona gazoasă, aerul, cu o bază densă de compuşi chimici – Cineva a aplicat aceleaşi tehnici cu îmbunătăţiri şi mai avansate. El a adăugat multe soiuri de Staţio­nare (A Doua Cultură originală), pentru a furniza hrană suficientă şi diversă, noilor Mobile pe care urma să le creeze. Ca în cealaltă parte a Grădinii, a făcut astfel de Mobile, încât să existe un echili­bru între două specii cei care ingerau şi atrăgeau energie din Staţio­narele celei de-a Doua Culturi şi cei care aveau nevoie de alte Mo­bile, pentru a supravieţui. Le-a creat în mii de tipuri originale, mici, mari – dar nici una atât de mare ca Mobilele din a Treia Cultură – si, în mod ingenios, le-a dat fiecăreia o oarecare dependenţă pentru conflict. Acestea au fost sub formă de masă, viteză evazivă, acoperire înşelătoare şi/sau de protecţie şi receptoare şi detectoare de radiaţie cromatică, unde şi particule şi protuberanţe unice de densitate mare, pentru a scobi, apuca şi sfâşia în timpul conflictului. Toate cele din urmă serveau perfect pentru a suplimenta şi prelungi perioadele de conflict, având ca rezultat, creşterea de emanaţie Energie Psihica.

Dacă informațiile găsite aici te-au ajutat, spune "Mulțumesc" printr-o Donație: