Jose Silva – Somul creativ
Cât de liberi suntem când visam! Barierele timpului, limitele spaţiului, regulile logicii, constrângerile conştiinţei, toate se risipesc şi noi devenim zeii propriilor noastre creaţii trecătoare. Freud a considerat visele noastre de o importanta centrala, din cauză că fiind create de noi, sunt unice. Înţelege visele omului şi vei înţelege omul, pare să spună el.
În Controlul Mental noi luam în considerare în mod serios visele, dar într-un mod diferit, din cauză că învăţăm să folosim mintea noastră în moduri diferite. Freud s-a ocupat de visele create de noi spontan. Nu este aşa în Controlul Mental. Interesul nostru este de a crea asemenea vise pentru rezolvarea unor
anumite probleme. Pentru ca programăm conţinutul temei lor, înainte, le interpretam diferit – cu rezultate spectaculoase. Chiar dacă acest lucru limitează spontaneitatea impresiilor viselor noastre, totuşi câştigăm o libertate considerabila: un control mai mare asupra propriei noastre vieţi.
Când interpretam un vis care a fost dinainte programat, adăugând pătrunderea în patologia psihicului propriu, găsim soluţii pentru problemele noastre zilnice. Sunt trei etape pentru învăţarea Controlului Viselor si toate include un nivel de meditaţie al minţii.
Primă este să învăţăm să ne aducem aminte visele proprii. Mulţi spun: “Eu nu visez deloc”, dar acest lucru nu este adevărat. S-ar putea să nu ne aducem aminte, dar toţi visam. Dacă se înlătura visele, apar dereglări mentale şi emoţionale în câteva zile. Când am început cercetările în 1949, privind eventualele utilizări ale viselor pentru rezolvarea unor probleme, nu eram prea sigur de ceea ce voi găsi. Am auzit la fel ca si voi, multe întâmplări de premoniţii bazate pe vise. Cezar, cum bine ştim, a fost prevenit printr-un vis despre “Ideile lui Marte”, tocmai în acea zi şi a fost asasinat. Şi Lincoln a visat că va fi asasinat.
Dacă aceste vise şi multe altele ca ele sunt întâmplări care nu se pot repeta, atunci îmi pierdeam timpul.
A existat un moment când eram foarte convins că îmi pierd timpul. Timp de patru ani am studiat psihologia lui Freud, Adler, Jung şi cu cât studiam mai mult, cu atat ştiam mai puţin. Era în jur de ora două dimineaţa când am aruncat cartea pe jos şi m-am culcat în pat, hotărât să nu mai irosesc timpul pentru proiecte inutile, cum ar fi studierea marilor spirite cu care nu au putut fi de acord nici unii nici alţii. De acum încolo mă voi ocupa de afacerea cu electronică şi nimic altceva. Am neglijat-o şi eram în criza de bani.
Aproximativ două ore mai târziu m-am trezit dintr-un vis. Nu era un şir de întâmplări ca majoritatea viselor, ci pur şi simplu o lumina. Lumina era foarte puternică, aurie, avea strălucirea soarelui la amiază.
Am deschis ochii şi în jurul meu în dormitor, era întuneric. Am închis ochii şi din nou am văzut lumina. Am repetat de mai multe ori: ochii deschişi – întuneric; ochii închişi – lumina. După ce am închis ochii de trei sau patru ori, am văzut trei numere: 3-7 -3. Apoi un alt şir de numere:3-4-3. După aceea a apărut primul sir, apoi al doilea şir. Cele şase numere m-au interesat mai puţin decât lumina, care devenea tot mai palidă, încetul cu încetul.
Mă întrebam dacă acesta este sfârşitul vieţii, asemănător unui bec electric care se stinge, emiţând brusc o licărire de lumină. Când am înţeles că nu voi muri, am încercat să readuc lumina ca să o pot studia. Am modificat ritmul respiraţiei, am schimbat poziţia corpului în pat, pe urma nivelul de meditaţie.
Nu s-a întâmplat nimic. Lumina se stingea în continuare. În total lumina a durat aproximativ cinci minute. Poate că totuşi numerele aveau o semnificaţie. Am rămas treaz până dimineaţa încercând să-mi amintesc numere de telefon, adrese, numere de înmatriculare, orice ar fi putut da un sens acestor numere. În acele zile eram la începutul cercetării asupra sensului viselor, dar în prezent dispun de o metoda eficienta. A doua zi fiind foarte obosit, după două ore de somn am încercat să corelez numerele cu ceva cunoscut. Acum trebuie să reconsider câteva întâmplări banale care conduc la dezlegarea enigmei şi prin aceasta la o parte importantă a cursului de Control Mental. Cu cincisprezece minute înainte de a închide atelierul meu de electronică, m-a vizitat un prieten care m-a invitat la o cafea. În timp ce mă aştepta, a venit soţia mea şi a spus: “Dacă tot te duci la cafea, de ce nu treci pe partea mexicana a străzii şi cumpăra puţin alcool de frecţie pentru mine”. Lângă pod este o prăvălie unde alcoolul este mai ieftin.
Pe drum i-am povestit prietenului meu ce am visat şi în timp ce îi povesteam mi-a venit o idee: poate ca acele numere reprezintă numărul unui bilet de loterie. Am trecut pe lângă o prăvălie care era sediul central pentru loteria mexicană, dar era deja închis. Nu-i nimic, a fost o idee prostească oricum şi ne-am dus un bloc mai departe pentru a cumpara alcoolul pentru soţia mea. În timp ce vânzătorul ambala alcoolul, prietenul meu care era în cealaltă parte a magazinului, îmi spune: “Care erau numerele pe care le căutai”? “Trei-sapte-trei, Trei-patru-trei” am răspuns. “Vino şi te uita”!
Era jumătatea unui loz cu numerele 3-4-3. Pe tot cuprinsul Republicii Mexic, sute de mii de prăvălii, ca şi această mică prăvălie, primeau lunar lozuri care au aceleaşi primele trei cifre. Aceasta era singura prăvălie în toată ţara care vindea numărul 343. Cele cu seria 373 s-au vândut în Mexico City. După câteva
săptămâni am aflat că, cu acea jumătate de loz, primul din viaţa mea, am câştigat 10.000 de dolari, bani de care aveam mare nevoie. Aşa de bucuros cât eram, am căutat totuşi dinţii de cal dăruit, iar ceea ce am găsit a fost mult mai valoros decât cadoul primit. Era baza unei certitudini solide, că studiile mele aveau valoare. Cumva am intrat în contact cu Inteligenţă Superioară. S-ar putea ca şi înainte de mai multe ori să fi luat legătura cu ea fără a şti; dar acum eu ştiam.
Uitaţi-vă la sirul evenimentelor aparent întâmplătoare care m-au condus până aici. Într-un moment de deznădejde am visat un număr într-un mod impresionant – cu lumina – de care trebuia să-mi aduc aminte. Pe urmă a venit un prieten care m-a invitat la o cafea şi deşi eram obosit, am acceptat. Soţia mea a venit apoi şi m-a rugat să-i cumpăr alcool medicinal şi astfel am ajuns la unicul loc din Mexic, unde era de vânzare acel bilet câştigător.
Cine considera ca toate acestea sunt simple coincidenţe ar putea explica greu fapte uimitoare, care pot fi verificate uşor: Patru absolvenţi de la Controlul Mental din Statele Unite, au câştigat la loterie utilizând diferite metode, pe care le-am pus la punct mai târziu. Ei sunt: Regina M. Fornecker din Rockford,
Illinois, care a câştigat 30.000 de dolari, David Sikich din Chicago, care a câştigat 30.000 de dolari; Frances Morroni din Chicago, care a câştigat 50.000 de dolari şi John Fleming din Buffalo New York, care a câştigat 50.000 de dolari.
Noi nu avem nici o obiecţie împotriva cuvântului “coincidenţă” în Controlul Mental, dar îi dăm un înţeles special. Dacă un şir de întâmplări, care nu pot fi explicate uşor, conduc la un rezultat constructiv, aceasta o denumim coincidenţa. Când se obţine un rezultat distructiv, atunci acesta îl denumim accident. În Controlul Mental învăţăm cum să declanşăm coincidenţele. “E doar o coincidenţă” este o expresie pe care noi nu o folosim. Visul care m-a făcut să câştig la loto, m-a convins de existenţa unei Inteligenţe Superioare şi de capacitatea ei de a comunica cu mine. Ca acest lucru s-a întâmplat în timp ce dormeam şi eram adânc nemulţumit de munca vieţii mele, nu este decât un lucru remarcabil cum îl văd eu astăzi.
Mii de oameni au primit informaţii prin visele lor, printr-un mod paranormal, când erau disperaţi
sau în pericol sau într-un punct crucial al vieţii lor. În Biblie au fost relatate multe asemenea vise. Atunci însă când acest lucru mi s-a întâmplat mie, am simţit că este nu mai puţin decât un miracol. Mi-am adus aminte de cele citite din Freud, care spunea că somnul creează condiţii favorabile pentru telepatie.
Pentru explicarea visului meu, a trebuit să merg mai departe şi să spun că somnul creează condiţii favorabile pentru receptarea informaţiilor de la Inteligenţa Superioară. Am mers apoi mai departe şi m-am gândit că nu trebuie să fiu ca unii care aşteaptă pasiv să sune telefonul. Oare nu s-ar putea să luăm
iniţiativa şi să formăm noi acest număr de telefon pentru a comunica cu Inteligenţă Superioară? Ca o persoană religioasă, m-am gândit că dacă putem ajunge la Dumnezeu prin rugăciune, cu siguranţă putem dezvolta o metoda pentru a ajunge la Inteligenţa Superioară. În capitolul XV unde vorbesc de Dumnezeu şi Inteligenţa Superioară, vorbesc de două lucruri diferite. Da, experienţele mele au arătat că putem ajunge la Inteligenţa Superioară în mai multe feluri. Unul dintre acestea care este foarte simplu şi uşor de învăţat este Controlul Viselor.
Ca să-ţi aminteşti visele nu poţi conta pe lumini strălucitoare, ci te poţi baza pe efectul cumulativ al programării proprii în timp ce eşti la nivelul tău, ca să-ţi aduci aminte. În timpul meditaţiei chiar înainte de a adormi, spune: “Vreau să-mi aduc aminte un vis, voi ţine minte un vis”. Pune pe noptiera un
creion şi o hârtie şi culcă-te. Când te trezeşti dimineaţa sau noaptea, notează tot ceea ce îţi aminteşti despre vis. Seara de seara exersează, astfel şi evocările vor fi din ce în ce mai clare şi mai complete. Când vei fi mulţumit de îmbunătăţirea capacităţii tale, atunci vei fi gata pentru al doilea pas.
Înainte de a adormi în timpul meditaţiei, gândeşte-te la o problema care poate fi rezolvată pe bază de informaţii sau sfaturi. Alege o problema a cărei rezolvare te preocupă cu adevărat; întrebări prosteşti evoca răspunsuri prosteşti. Acum programeaza-te cu aceste cuvinte: “Doresc să am un vis, care va
conţine informaţia pentru a rezolva problema pe care o am în minte. “Voi avea un asemenea vis, pe care mi-l voi aminti şi-l voi înţelege”.
Când te vei trezi dimineaţa sau noaptea, analizează visul pe care ţi-l aminteşti cel mai viu şi încearcă să-l înţelegi. Aşa cum am menţionat anterior, metoda noastră de interpretare a viselor trebuie să se deosebească de cea Freudiană, pentru că produce în mod intenţionat vise. Astfel, dacă eşti sensibilizat cu interpretarea Freudiana a viselor, este necesar să o uiţi pentru scopurile Controlului Mental.
Imaginează-ţi cum ar fi interpretat Freud acest vis: Un om era în jungla înconjurat de sălbatici. Ei se apropiau ameninţător, au ridicat şi apoi au coborât suliţele. Fiecare suliţa avea o gaură în vârf. După trezire, a înţeles că acest vis este răspunsul la o problema care nu-i dădea pace: cum să proiecteze o maşină de cusut. A reuşit să imprime acului mişcarea sus – jos, dar nu reuşea să coasă, până ce visul nu i-a arătat că în vârful acului trebuie făcută o gaură. Omul a fost Elias Howe, care a inventat maşina de cusut.
Un absolvent al Controlului Mental considera ca Controlul Viselor i-a salvat viaţa. Înainte de plecare el a programat un : vis pentru a-i avertiza asupra oricărui pericol care ar fi apărut în timpul unei excursii de şapte zile cu motocicleta. În timpul excursiilor anterioare a avut probleme minore: odată s-a găurit cauciucul; altă dată s-a înfundat carburatorul, iar ultima dată a început să ningă.
El a visat că este în casa unui prieten. La cina mânca o farfurie plină cu fasole verde crudă, în timp ce ceilalţi savurau o budincă delicioasă. Ar trebui ca în timpul excursiei să nu mănânc fasole verde crudă?
Pericolul era minor pentru că nu-i plăcea fasolea verde şi mai ales crudă. Sau ar putea însemna că nu mai este bine venit în casa prietenului său? Nu, pentru că era sigur de temeinicia acestei prietenii şi pentru că nu avea nici o legătura cu excursia cu motocicleta.
După două zile, în zori gonea pe o autostrada din New York. Era o dimineaţa minunata, autostrada era în stare perfectă, nu era nici un vehicul, în afară de camioneta din fata lui. Apropiindu-se a văzut că era încărcată cu fasole verde crudă. Şi-a adus aminte visul si a micsorat viteza de la 65 mile pe oră la 20 mile pe oră. El a rulat apoi cu 15 mile pe oră, când într- o curbă, roata din spate a alunecat puţin pe câteva păstăi de fasole verde care au căzut din camionetă. La o viteză mai mare alunecarea putea produce urmări mult mai serioase, chiar fatale. Numai tu poţi interpreta visele pe care ai decis să le ai.
După autoprogramarea corespunzătoare dinainte a visului, vei avea o presimţire a modului cum trebuie înţeles. Subconştientul nostru fără grai comunica cu noi prin “presimţiri”. Exersând vei avea din ce în ce mai multă încredere în aceste “presimţiri” programate.
Cuvintele care sugerez să le utilizezi pentru autoprogramare sunt aceleaşi cu cele utilizate în clasele de Control Mental. Şi alte cuvinte vor da rezultate, dar dacă vreodată vei participa la un curs de Control Mental va fi mult mai uşor şi vei obţine o experienţă mult mai bogată dacă ai fixat exact aceste cuvinte dinainte când eşti în Alfa.
Dacă vei exersa răbdător Controlul Viselor, vei descoperi una din cele mai mari resurse mentale. Nu te poţi aştepta să câştigi la loto; este în natura loteriei să câştige foarte puţini oameni. Dar în natura vieţii este că oricine poate să câştige mult mai mult decât îţi oferă loteria.
Vezi toata cartea aici – Autocontrolul prin Metoda SILVA
Susține misiunea noastră! Donează și contribuie la un viitor mai conștient și plin de lumină.
