Meditații zilnice cu Krișhnamurti – Mintea care învață
Ce putem spune despre învățare? Există învățare atunci când doar se cumulează cunoștințe, când se strâng informații? Este acesta un mod de a învață?
Ca student în inginerie veți studia matematica, și altele, că să înveți te informezi despre subiect. Veți acumula cunoștințe cu scopul de a le utiliza în mod practic.
Procesul de învățare este cumulativ. Atunci când mintea doar adaugă, acumulează, este aceasta învățare? Sau învățarea este ceva cu totul diferit?
Eu spun că procesul de acumulare pe care noi îl numim acum învățare nu este adevărata învățare. Este doar o cultivare a memoriei, care devine mecanică, iar o minte care funcționează mecanic, ca o mașină, nu este capabilă de a învața.
O mașină nu este niciodată capabilă de a învața, cu excepția sensului cumulativ al învățării. Învățarea este ceva destul de diferit, așa cum voi încerca să va arăt.
Mintea care învață nu spune niciodată “eu știu” deoarece cunoașterea este întotdeauna parțială, întrucât învățarea nu se termină niciodată.
Învățarea nu înseamnă a începe cu un anumit bagaj de cunoștințe, și a adaugă apoi noi cunoștințe. Aceasta nu este adevărată învățare, învățarea totală, integrală, este un proces pur mecanic. Pentru mine a învață este ceva cu totul diferit.
Eu învăț despre mine, clipă de clipă, iar eu sunt extraordinar de important, eu sunt viața, mișcarea, care nu are nici început și nici sfârșit. Când spun “eu știu” învățarea se încheie cu cunoștințele acumulate.
Învățarea nu este cumulativă, ea este mișcarea cunoașterii, care nu are nici început și nici sfârșit.
Cartile lui Jiddu Krishnamurti se pot vedea la linkurile de mai jos:
- link 1 - aceasta pagina
- link 2 - aceasta pagina