Meditații zilnice cu Krișhnamurti – Liniștea Necunoscutului și Sfârșitul Gândirii
Dacă cineva poate ajunge cu adevărat la această stare de a spune “eu nu știu”, aceasta indică un extraordinar sentiment de umilință; nu există aroganța cunoașterii, nu există niciun răspuns dogmatic, doctrinar pentru a impresiona.
Când pot afirma cu adevărat “nu știu”, ceea ce foarte puțini sunt capabili, în această stare frica încetează în totalitate deoarece orice sentiment de recunoaștere, de căutare în memorie a ajuns la final; nu mai există investigare în domeniul cunoașterii.
Apoi urmează ceva extraordinar. Dacă ați urmărit până acum ceea ce am spus, nu doar verbal, ci ați experimentat cu adevărat, veți descoperi că atunci când spuneți “nu știu” orice condiționare ia sfârșit. Și care este atunci starea minții?
Căutăm ceva permanent – permanent în sensul timpului, ceva de durată veșnică. Vedem că totul în jurul nostru este tranzitoriu, în mișcare, naștere, decadență și moarte, și noi căutăm întotdeauna stabilitate, ceva care va dăinui în domeniul cunoscutului.
Cunoașterea funcționează doar prin gândire, care este un răspuns provocat de memorie. Văzând toate acestea, dacă aș dori să pun capăt gândirii, ce ar trebui să fac? Cu siguranță, prin auto-cunoaștere trebuie să fiu conștient de întregul proces al gândirii mele. Trebuie să observ că fiecare gând, chiar și subtil, chiar și elevat, chiar și stupid sau oricât de josnic ar fi, își are rădăcinile în cunoscut, în memorie.
Dacă eu văd aceasta foarte clar, atunci când mintea se confruntă cu o problemă imensă, va fi capabilă să spună “nu știu” deoarece nu are niciun răspuns.
Cartile lui Jiddu Krishnamurti se pot vedea la linkurile de mai jos:
- link 1 - aceasta pagina
- link 2 - aceasta pagina
