Omraam Mikhael Aivanhov – Lumea Interioară: Abundența, Viitorul și Actiunea Conștientă
Dacă știința și tehnica vă pun zilnic la dispoziție produse noi care vă ușurează viața, aceasta nu înseamnă că trebuie să lânceziți. Toate aceste facilități trebuie să le considerați ca pe niște posibilități create pentru a vă dedica activității spirituale. Iată adevărata semnificație a progresului tehnic: să-i ofere omului timp liber, cu scopul de a-l folosi în alte lucrări. Rămâne mai puțin să trudiți pe materia exterioară? Aceasta vă este dat ca să aveți mai mult timp, pentru ca să lucrați cu materia voastră interioară, să o stăpâniți, să o spiritualizați și să deveniți astfel o prezență benefică pentru lumea întreagă. După fiecare efort, după fiecare exercițiu, viața capătă o altă culoare, un alt gust.
Câți oameni nu sunt copleșiți de bunăstare, și totuși sunt atât de blazați încât nu mai simt nicio bucurie! Aceasta pentru că în interiorul lor nu mai există nicio activitate, nicio viață intensă. Dacă ar fi fost luminați, ar fi continuat să se bucure de tot, dar fără a se opri din eforturile interioare, căci această activitate este cea care dă gust fiecărui lucru. Trebuie să vă obișnuiți să puneți accentul pe posibilitățile Lumii interioare, acolo, în interiorul vostru, unde vă aflați scufundați în permanență. Nu întotdeauna sunteți în situația de a privi, de a asculta, de a atinge, sau de a gusta ceva din exteriorul vostru, în schimb vă aflați mereu în prezența voastră, în această Lume interioară, ale cărei bogății nu știți încă să le folosiți. Această Lume vă aparține: Oriunde mergeți o luați cu voi și vă puteți baza pe ea, în timp ce lumea exterioară vă poate rezerva, în orice moment, o decepție.
Poate că, pentru un moment, vă puteți închipui că dețineți ceva, dar, după un scurt timp, nu mai dețineți nimic: fie că vi s-a luat, fie că l-ați pierdut. Dacă sunteți în căutarea abundenței, a plenitudinii, aflați că numai în interiorul vostru le puteți găsi. Nu cunoașteți, nu știți tot ceea ce dețineți, cu ce cunoștințe și cu ce puteri, adevărate comori, v-a înzestrat Dumnezeu. Va trebui acum să faceți un efort pentru a simți și pentru a folosi toate aceste resurse.
Vă voi da o imagine. Unii oameni au știut să-și aranjeze atât de bine locuința încât nu ies din casă cu prea mare plăcere pentru a merge în alt loc unde întâmpină zgomote, praf, înghesuială. În timp ce alții, care trăiesc prost, într-o locuință mizeră, fără niciun confort, folosesc orice prilej pentru a pleca de acasă (ceea ce de fapt nu este adevărata soluție, dar mă rog…). Și acum, să interpretăm.
Spiritualistul este cel care și-a aranjat atât de bine forul său interior, încât nimic nu-i lipsește: poezia, culorile, muzica, toate se găsesc în el și el suferă când este obligat să “iasă din casă”, să-și părăsească toată această frumusețe. În timp ce oamenii obișnuiți, care nu s-au preocupat niciodată să-și creeze un interior plăcut, se gândesc mereu să plece și să se distreze în altă parte. Cum rămân singuri cu ei înșiși, se plictisesc, apare sărăcia.
Deci acum stați puțin și analizați care este situația cea mai avantajoasă. Din moment ce sunteți zi și noapte cu voi înșivă, nu este mult mai indicat să vă ameliorați acel loc pe care nu-l veți părăsi niciodată? De ce să lăsați în paragină interiorul vostru ca pe o locuință cu geamurile sparte și pline de pânze de păianjen?
De acum înainte, preocupați-vă mai intens să înfrumusețați, să îmbogățiți și să armonizați totul în voi; nu numai că vă veți simți foarte bine la voi acasă, dar, în această locuință minunată, veți putea primi și invitați. Da, Spiritele luminate se vor bucura să vă viziteze; poate unele se vor hotărî chiar să locuiască definitiv, iar voi veți fi cei care veți beneficia de prezența lor. Fiți convinși de faptul că nu veți putea găsi nimic în exteriorul vostru, dacă nu ați găsit mai întâi în voi înșivă.
Căci, chiar dacă găsiți ceva în exteriorul vostru, dacă nu l-ați găsit în interiorul vostru, veți trece pe lângă el fără să-l observați. Cu cât descoperiți mai intens în voi Iubirea, Înțelepciunea, Frumusețea interioară, cu atât le veți întâlni mai des în jurul vostru. Vă închipuiți că, dacă nu vedeți anumite lucruri, ele nu există. Ba da, ele există și, dacă nu le vedeți, aceasta înseamnă că nu le-ați cultivat suficient în voi înșivă. Lumea exterioară este constituită numai din reflectarea Lumii interioare, deci nu vă mai amăgiți, căci nu veți afla niciodată bogăția, pacea, bucuria exterioară, dacă nu ați depus eforturi să le descoperiți în voi înșivă.
Nu o dată, v-ați făcut griji cu privire la viitor, gândindu-vă că nu sunteți protejați împotriva accidentelor, a bolilor, a sărăciei… Dar de ce să vă otrăviți existența imaginându-vă tot felul de lucruri rele ce vi s-ar putea întâmpla?
Este adevărat că nu știm ce ne rezervă viitorul, dar, cel mai bun mijloc de a evita posibilele necazuri din viitor, este de a te strădui să trăiești chibzuit în prezent. Viitorul va fi așa cum îl construiești în prezent. Deci, fiecare clipă de “acum” este importantă. Așa cum prezentul este o consecință a trecutului, tot așa viitorul este o prelungire a prezentului. Totul este înlănțuit; trecutul, prezentul și viitorul nu sunt rupte între ele. Viitorul se construiește pe fundația care i-o faceți acum.
Dacă această fundație este proastă, este evident că nu trebuie să vă așteptați la un viitor strălucit; dar, dacă ea este bună, nu aveți niciun motiv de îngrijorare: așa cum sunt rădăcinile, tot așa vor fi și tulpina, ramurile și fructele.
Trecutul este consumat; dar el a generat prezentul, care, la rândul lui, poartă în el rădăcinile viitorului. Trebuie, deci, să începeți să vă construiți de pe acum viitorul, îmbunătățindu-vă prezentul. Pentru aceasta, trebuie ca în fiecare zi să vă puneți întrebarea: “Ia să văd ce am spus astăzi? Care au fost sentimentele și gândurile mele?” Și dacă ați acționat prost, dacă ați avut sentimente negative, gânduri rele, să știți că v-ați aliniat de partea Forțelor întunecate și că ele vă vor distruge viitorul.
Dacă ați trăit o zi într-un mod care să vă nemulțumească, încercați, cel puțin la culcare, să-i anihilați efectele, cu cele mai bune gânduri, luând cele mai bune decizii pentru a doua zi. Aceste gânduri, ca niște albine harnice, vor spăla și vor repara totul în timpul nopții și veți începe ziua următoare în condiții mai bune. Unii oameni trăiesc numai în trecut, în trecutul lor, parcă ar fi prizonierii unor evenimente petrecute în viața lor și nu pot merge mai departe. Alții, dimpotrivă, se aruncă în viitor, dar într-un viitor fantasmagoric, creat de imaginația lor și care nu se va îndeplini niciodată. Este bine să privim, din când în când, în trecut, dar numai pentru a analiza când și unde am greșit, sau când și unde am acționat corect, pentru a trage învățăminte. Trecutul constituie un tezaur de experiențe pe care le putem utiliza pentru a trăi prezentul cât mai bine.
Dar în același timp, analizând trecutul, este bine să ne lansăm și în viitorul îndepărtat, pentru a ne întreba cum își imaginează Dumnezeu viitorul umanității, în ce splendoare, în ce Lumină va ajunge ea să trăiască. Bineînțeles, sunt mulți cei care se gândesc la viitor, dar la ce fel de viitor? În general ei își spun: “Peste câțiva ani ne vom căsători, vom avea copii, o ogradă, o căsuță în fața căreia vom putea sta și vom putea să ne fumăm liniștiți pipa privind la vacile care trec… sau la trenuri!
O să respirăm și puțin praf, apoi o să intrăm în casă, o să mâncăm, o să bem și un păhărel, apoi o să ne culcăm.” Doamne, ce viitor frumos! Veți spune: “Dar nu așa, noi…” Știu, voi vă gândiți că veți câștiga bani, că veți face afaceri, că veți obține o oarecare glorie – profesor universitar, om de afaceri, ministru sau șef de stat – că veți avea alături, zi și noapte, o fată frumoasă pe care să o puteți îmbrățișa… Dar ce reprezintă toate acestea? Este de plâns!
Acum trebuie să învățați să priviți mai departe, dincolo de acest viitor îndoielnic, și să căutați orizonturi noi, să deschideți ferestrele către infinit pentru a vedea care este adevăratul viitor al omenirii, cum îl imaginează Dumnezeu, și să anticipați, deja, prin modul vostru de viață, acest viitor.
Să nu vă împiedicați de noțiunea de timp, să nu spuneți niciodată: “Da, dar atunci eu nu voi mai fi în viață, nu va mai fi epoca mea”, căci, spunând acestea, vă interziceți adevărata frumusețe, vă interziceți înțelegerea adevăratului sens al vieții.
Prezentul trebuie să fie timpul acțiunii conștiente, luminate, care își trage înțelepciunea din experiențele trecutului, dar care este, în același timp, stimulată de toate posibilitățile viitorului.
Iată perfecțiunea: lecțiile pe care vi le-a dat trecutul (și numai Dumnezeu știe câte lecții ne-a dat trecutul umanității!) și viitorul cu promisiunile sale nelimitate.
Dacă știți cum să trăiți în prezent, exprimând experiența trecutului și frumusețea viitorului, vă apropiați de Divinitate. Care sunt acele versuri pe care Serafimii le cântă în fața Tronului Domnului? “Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul Dumnezeul Cel Atotputernic, acum și pururea și în vecii vecilor.”
Iată cum conștiința voastră poate crește la dimensiunile Conștiinței divine. Nu trebuie să întreprindem niciodată ceva fără să cunoaștem Forțele pe care astfel le punem în acțiune. Căci începutul este esențial. Aici, la început, se declanșează Forțele, care, odată pornite, nu se mai opresc în drum, ci acționează până la capăt.
Vă aflați pe un munte, aveți deasupra voastră o stâncă enormă, gata să se prăbușească la cea mai mică mișcare; depinde de voi dacă ea va rămâne la locul ei sau dacă îi veți provoca căderea. Dacă din cauza voastră ea începe să se clatine, nu mai aveți posibilitatea de a o opri: vă va strivi, atât pe voi, cât și pe alții împreună cu voi. Iar dacă veți deschide porțile unei ecluze, va fi inutil să încercați apoi să opriți apa!…Este întotdeauna ușor să provoci forțe sau evenimente, dar este foarte greu să le dirijezi, să le orientezi, pe scurt să le domini.
Expresia “ucenicul vrăjitor” desemnează tocmai pe acel nechibzuit care a dezlănțuit niște curenți, pe care apoi este incapabil să-i mai stăpânească sau să-i mai dirijeze. Când agitatorii declanșează o revoltă, nu mai există mijloace pentru a o stăpâni: ea le scapă de sub control.
Înainte de a pronunța un cuvânt, de a arunca o privire, de a scrie o scrisoare, de a da curs unei acțiuni, voi dețineți toată puterea; odată declanșată acțiunea, s-a terminat, nu mai sunteți decât spectatori, dacă nu chiar victime. În plan fizic, în plan astral sau în plan mental, Legea este una și aceeași. Când simțiți furia că se naște în voi, dacă vă hotărâți să o stăpâniți pe loc, ea nu se va declanșa, dar, dacă o lăsați să izbucnească, nu-i veți mai putea opri cursul. Și același lucru este valabil și pentru idei: dacă le lăsați să-și facă cuib în voi, vor sfârși prin a se înrădăcina. Deci fiți vigilenți și nu uitați niciodată că numai la început dețineți, cu adevărat, puterea.
Când spun început mă refer, printre altele, la: începutul unei zile, începutul unei săptămâni, începutul unei cereri, începutul unei acțiuni, începutul unei afaceri, etc. Conectați-vă la Lumea invizibilă pentru a vă crea cele mai bune condiții pentru a acționa. În stare de agitație, de dezorientare, comitem erori, încurcăm sau distrugem lucrurile. Și aceasta se întâmplă destul de des: acționăm în grabă, orbește, iar rezultatele nu sunt grozave.
Pentru a acționa corect trebuie, mai întâi, să căutați Lumina. Acest lucru îl faceți deja în planul fizic: sunteți trezit noaptea de un zgomot, ceva care s-a spart în cădere sau cineva care a intrat…
Și atunci ce faceți, dați buzna, așa, în întuneric? Nu, căci este riscant. Întâi aprindeți o lumină ca să vedeți, și abia apoi acționați. Ei bine, în orice situație din viață trebuie mai întâi să aprindeți lumina, adică să vă concentrați, să vă reculegeți pentru ca să știți cum să acționați. Dacă nu aveți lumină, o veți lua la stânga, la dreapta, veți bate la mai multe porți, veți încerca tot felul de mijloace care se vor dovedi nepotrivite.
Deci, înainte de a întreprinde ceva mai important, este necesar să vă concentrați câteva minute gândurile asupra Lumii inteligente, din Lumină, și să cereți să aflați cum este cel mai bine să acționați.
Răspunsul va veni sub forma unei idei, a unui sentiment precis sau a unei imagini simbolice. Dacă răspunsul este foarte clar, puteți trece la acțiune. Dar dacă simțiți o nehotărâre, un resentiment, o tulburare sau o contradicție, aceasta înseamnă că obstacolele sau dușmanii vă barează calea. Atunci, amânați totul, apoi puneți din nou întrebarea și așteptați înainte de a acționa, până când drumul va fi clar și liber. Când sunteți pe punctul de a întreprinde ceva pentru prima dată, aveți grijă să fiți calmi, concentrați-vă întreaga atenție asupra primului gest, a primei mișcări și executați-o corect, fără nicio greșeală.
Repetați-l puțin mai repede, și apoi din ce în ce mai mult, până când veți atinge ritmul și viteza dorite: veți observa că execuția va fi din ce în ce mai ușoară, rămânând în același timp, impecabilă. Indiferent de gestul sau de actul pe care îl aveți de executat, dacă de la început v-ați creat un tipar corect îl veți repeta întotdeauna cu corectitudine.
Dacă astăzi comiteți erori într-un anumit domeniu, aceasta se datorează faptului că în trecut, fără să vă dați seama, i-ați creat un tipar defectuos. Dacă la prima mișcare, la primul gest, cu un obiect sau cu o persoană nu ați fost atenți și ați comis o eroare, acum suportați consecințele: greșelile se acumulează și se agravează cu trecerea timpului. Este foarte greu să reparăm în prezent greșelile comise în trecut și înscrise în noi, dar este ușor a învăța să creăm corect tiparele noi.
Cartile lui Omraam Mikhael Aivanhov se pot vedea la linkurile de mai jos:
- link 1 - aceasta pagina
- link 2 - aceasta pagina
