Ilie Cioară – Mintea
Prin minte înțelegem întreaga capacitate a ființei umane – corp și psihic laolaltă – de a judeca rațional, inteligent, complexul de fenomene care însoțesc viața, pe măsura desfășurării lor. Numai funcționând la acest nivel, ca structură unitară, individul este în măsură să cuprindă, să înțeleagă și să învețe la înalta școală pe care ne-o oferă viul în permanenta sa mobilitate și prospețime, de la o clipă la alta.
Mintea atentă, clară, lucidă, total desprinsă de acumulările anterioare, se manifestă ca energie pură, demonstrându-ne în mod relevant originea noastră divină. Cât timp vom funcționa cu o asemenea minte, vom cunoaște prin trăire directă ce este acea Iubire adevărată. Aici avem în vedere acel sentiment care invadează întreaga făptură ca urmare a depășirii condiției umane.
Această Iubire nu are margini, fiindcă trăitorul unei asemenea afecțiuni, este, el însuși, nemărginit ca integrat în Infinitate. În această fericită ipostază, “ego-ul” lipsește cu desăvârșire.
Așa stând faptele – practica demonstrând acest adevăr – întrebarea logică pe care ne-o punem este aceea de a vedea în ce mod dăm peste această minte necontaminată de sechelele timpului.
Funcționând la nivelul ego-ului, oricât de mult ne-am strădui, nu vom putea nici înțelege și nici întâlni o asemenea minte. Și asta din simplul motiv, că intelectul mărginirii nu poate să atingă decât ceea ce este în interiorul propriului său perimetru.
Simpla conștientizare a faptului că ego-ul este neputincios în a înțelege ce este dincolo și mai presus de el, conduce în mod fatal la smerita tăcere. Acum, în această inactivitate a gândirii, sau gol psihic – o adevărată fereastră spre Infinit – puritatea existentă în noi, ca și pretutindeni, umple vidul, transformându-ne în Homo Universalis.
Din acest moment dispunem de o nouă minte, în care nu se mai ivesc probleme psihologice, stări tensionale, temeri, etc. Fiindcă tot ce întâmpinăm în cale, ca adus de cursul normal al vieții, este tratat cu dragoste și rezolvat pe loc. Nici o influență emoțională nu se impregnează memorial ca povară pentru clipa următoare.
Mintea complet liberă de tarele trecutului, la începutul clipei, rămâne la fel de liberă și la sfârșitul ei. Fericitul care a descoperit acest mod de integrare în ansamblul vieții, prin propria lui transformare psihologică, pune temeiul transformării corespunzătoare, pentru întreaga omenire.
Cartile lui Ilie Cioara se pot vedea la linkurile de mai jos:
- link 1 - aceasta pagina
- link 2 - aceasta pagina
