Ilie Cioară – Moarte, Reîncarnare și Evoluție Spirituală
Ascultați articolul sub formă audio:
Viața, legată de suportul vremelnic al corpului, specific Terrei, are o întindere în timp care, mai devreme sau mai târziu, ia sfârșit. Desprinderea, prin așa-zisa moarte, este un fenomen natural, aflat într-o perfectă corelație cu nașterea. Haina trupului, prin uzură sau degradare, nu mai corespunde asocierii dintre nucleul vital și învelișurile sale mai subtile. În acest caz, desprinderea este fatală, când acest nucleu se întoarce la dimensiunea de unde, de fapt, a coborât. Nașterea și moartea nefiind altceva decât schimbări de dimensiuni distincte. Moartea în lumea noastră înseamnă naștere în lumea astrală și invers.
În continuare, ne vom duce, așadar, existența într-un alt mediu, potrivit structurii noastre psihologice. Scara evoluției spirituale având un număr imens de trepte, fiecare suflet desprins de pământ, va fi atras spre nivelul care-l merită.
Sufletele atașate de mirajul acestei lumi vor continua să-și depene firul ultimei existențe în preajma pământului, cu aceleași probleme și frământări pe care le-au avut și mai înainte.
Dincolo, în lumea astrală, evoluția se obține cu mult mai greu decât aici în asociere cu materia. Aceleași automatisme obsesive, cu aceleași ficțiuni, ne vor determina în final suferințe și iarăși suferințe, greu de imaginat aici, în lumea în care încă suntem.
Lipsa suportului fizic constituie un handicap foarte greu de depășit pentru a atinge cât de cât o infimă stabilitate. Acolo, întocmai ca aici, avem tot atât de multă nevoie de pace, de odihnă și echilibru sufletesc. Dar, cum să le avem dincolo toate acestea, dacă nu le-am realizat mai întâi în asociere cu corpul fizic?! Corpul, după cum demonstrează practica, reprezintă pivotul care obligă gândirea haotică să revină mereu în prezent, realizând pe clipe integrarea în actualitate. Deci, toată nădejdea transformării noastre spirituale să ne-o punem aici, pe pământ. Și nu există altă cale decât golirea vasului conștiinței de toate acumulările care ne condiționează modul de abordare a vieții ca “ego”.
Venim la reîncarnare numai datorită energiilor relative, brute, primitive, în care importanța psihologică ocupă un loc de frunte. Dorințele neîmplinite, ambiția, lăcomia, gloria, renumele, vanitatea de a fi cineva, sunt cauze esențiale care ne obligă să revenim mereu în această lume a iluziilor, presărată cu multe lacrimi și amărăciuni.
Să nu lăsăm să treacă anii, lunile, zilele și nici măcar clipele, fără să ne amintim adevăratul rost al menirii noastre în acest Univers.
Să încercăm a depăși lumea satisfacțiilor ieftine și trecătoare, pentru a pătrunde în profunzimea ființei noastre, spre a descoperi omul adevărat, real. El este cu totul diferit de ceea ce cunoaștem la suprafața conștiinței.
Calitatea esențială a omului real este exprimată simbolic prin cuvântul Iubire absolută. Ea nu poate fi întâlnită sau cultivată în nici un fel de către activitatea gândirii obișnuite. Efortul, analiza, imaginația, rostirea de formule sau diferitele credințe nu pot atinge această sfântă energie.
Omul sacru existent în fiecare dintre noi, singur ni se descoperă și doar într-o singură împrejurare, și anume: când mintea noastră condiționată de timp și spațiu tace, fiindcă, smerită, își vede nimicnicia. Această stare de adevărată smerenie face ca scânteia divină din adâncuri să se afirme în toată măreția ce o caracterizează.
Iubirea fără margini, frumusețea și bunătatea sunt doar câteva din însușirile care ne copleșesc întreaga ființă. Și, numai prin ele se realizează evoluția spre sferele cele mai înalte ale spiritualității.
Finalul practicării acestei simplități a întâlnirii cu puritatea din noi, va mări tot mai mult intervalul dintre o reîncarnare și alta. Și, cândva – nimeni nu o poate preciza – prin golirea tuturor energiilor ce ne leagă de materie, ne vom reîntoarce pentru totdeauna în Sfânta Energie Cosmică din care am purces.
Să nu uităm nici o clipă că sensul tainic al revenirii noastre la reîncarnare este acela de a descoperi această divinitate aflată în mod permanent în profunzimea ființei noastre. Și, odată cu fericita descoperire, așa cum am arătat, ei îi revine rolul de a conduce întreaga ființă și implicit acela de a aduce transformări benefice, radicale.
Cartile lui Ilie Cioara se pot vedea la linkurile de mai jos:
- link 1 - aceasta pagina
- link 2 - aceasta pagina
