Jiddu Krișhnamurti – Divertisment, Evadare și Singurătate
Ascultați articolul sub formă de podcast:
Ascultați articolul sub formă audio:
Urmărind toate acestea, în diferite părți ale lumii, observăm cum mintea, fiind ocupată cu divertismentul, distracția, jocurile, chiar dacă cineva nu este deloc preocupat de acestea, trebuie totuși să se întrebe în mod inevitabil: Care este viitorul? Unde și la ce duc toate acestea?
Ne întrebăm care este viitorul omenirii, viitorul tuturor acestor copii. Vezi la televizor un nesfârșit divertisment de dimineață până târziu în noapte. Reclamele susțin sentimentul că vă distrați. Există divertismentul sportiv – treizeci, patruzeci de mii de oameni care urmăresc câțiva oameni din arenă, strigând până răgușesc. Și tu, de asemenea, mergi și urmărești ceremoniile care se desfășoară într-o mare catedrală sau vreun ritual, care, de asemenea, sunt forme de divertisment. Tu numești asta religios, sfânt, dar acestea sunt totuși divertisment – o experiență romantică, sentimentală, o senzație de religiozitate.
Atunci când industria de divertisment preia controlul, când tinerii, studenții, copiii sunt în mod constant instigați spre plăcere, spre fantezie, spre senzualitate romantică, cuvintele „reținere” și „austeritate” sunt date deoparte și nimeni niciodată nu se mai gândește la ele. Tu probabil nu vei asculta acest lucru, ce anume implică austeritatea. Încă din copilărie ați fost învățați să vă distrați și să evadați din voi înșivă prin divertisment, religios sau de altă natură, iar când majoritatea psihologilor spun că trebuie să exprimi tot ceea ce simți și că orice formă de reținere sau constrângere este dăunătoare, conducând la diferite forme de nevroză, firesc, intri tot mai mult în lumea sportului, a distracției și divertismentului, toate acestea ajutându-te să evadezi din tine însuți.
Cei bogați evadează în cluburi de noapte, în distracții, în mașini, călătorii. Și cei inteligenți și ingenioși vor să evadeze, să uite de ei înșiși, așa că încep să inventeze sau să susțină credințe extraordinare. Și cei mai puțin educați doresc același lucru și astfel urmează alți oameni; au un guru care le spune ce să facă. Cei ambițioși, de asemenea, evadează făcând ceva. Deci, cu toții, atunci când ne maturizăm, când creștem mari, vrem să uităm de noi și vom încerca să găsim ceva mai mare, cu care să ne identificăm.
În lumea plăcerilor, senzualitatea a devenit foarte importantă. Plăcerea simțurilor, gândirea vicleană și subtilă, cuvintele și imaginile făurite de mintea și de mâna omului constituie cultura și educația – plăcerea violenței și plăcerea sexuală. Omul este modelat în forma plăcerii, iar întreaga existență religioasă sau de altă natură este o căutare a acesteia. Când mintea nu este liberă și conștientă, senzualitatea devine un factor de corupție, iar asta se petrece în lumea modernă.
Cinematografele, revistele, povestirile, modul în care se îmbracă femeile – totul ne conduce gândul către sex. De ce? De ce acesta a devenit o problemă centrală în viață? Când există atât de multe lucruri care ne cheamă și ne atrag atenția, întreaga noastră gândire va fi atrasă de sex. De ce mințile noastre sunt ocupate cu acesta? Deoarece este o cale ultimă de scăpare, de evadare, nu-i așa?
Ce lucru straniu este singurătatea și cât de înspăimântătoare este! Noi înșine nu ne îngăduim niciodată să ne apropiem de ea; iar dacă, din întâmplare, o facem, fugim repede departe de aceasta. Vom face orice pentru a scăpa de singurătate, să ne ascundem de ea. Preocupările noastre conștiente și subconștiente încearcă să o evite sau să o depășească. Te poți pierde într-o mulțime și totuși să fii extrem de singur. Poți fi foarte activ și singurătatea să se strecoare tăcută în tine; lași cartea jos și ea devine prezentă. Distracțiile și băuturile nu ne pot îneca singurătatea; o putem evita temporar, dar atunci când buna dispoziție și efectele alcoolului trec, frica de singurătate revine.
Devenind conștienți de această mizerie, de acest gol al singurătății, încerci să-l îmbogățești, să-l umpli cu cunoaștere sau acțiune, cu distracție sau mister. Cu cât mai mult încerci să-l umpli, să-l acoperi, cauza reală a singurătății va fi tot mai profund îngropată.
Nimeni nu te poate băga psihologic în închisoare – ești deja acolo!
Cartile lui Jiddu Krishnamurti se pot vedea la linkurile de mai jos:
- link 1 - aceasta pagina
- link 2 - aceasta pagina
