Meditații zilnice cu Krișhnamurti – Cunoaștere de Sine, Virtute și Meditație
Fără cunoașterea de sine, orice ai face, nu poate exista starea de meditație. Prin cunoaștere de sine mă refer la a cunoaște fiecare gând, fiecare stare de spirit, fiecare cuvânt, fiecare sentiment; cunoașterea activității minții tale – nu cunoașterea Sinelui Suprem, marele sine; nu există așa ceva; Sinele superior, Atman, este încă în domeniul gândirii.
Gândirea este rezultatul condiționărilor voastre, gândul este răspunsul memoriei voastre – ancestrală sau imediată. Și doar a încerca să meditezi, fără a te stabili mai întâi profund și irevocabil în virtutea care vine prin cunoaștere de sine, este ceva înșelător și absolut inutil.
Vă rog, este foarte important pentru cei serioși să înțeleagă acest lucru. Pentru că, dacă nu poți face asta, meditația este separată de viața reală, efectivă, este înafara ei – atât de mult înafară, încât, deși poți medita, stând în posturi un timp nelimitat, chiar și tot restul vieții tale, nu vei vedea dincolo de nasul tău.
Orice postură ai realiza, orice ai face, nu va avea nicio însemnătate. Este important să înțelegem că cunoașterea de sine înseamnă doar a fi conștienți, fără nicio alegere din partea “EU”-lui, care își are sursa într-un pachet de amintiri – doar să fii conștient, fără interpretare, doar a observa mișcarea minții.
Dar această observare este împiedicată atunci când există acumulări prin procesul de observare – ce să fac, ce să nu fac, ce să urmăresc, ce să nu urmăresc; dacă faci asta, pui capăt procesului viu al mișcării minții ca sine. Asta este, trebuie să observi și să vezi realitatea, cu adevărat ceea ce este. Dacă o vom aborda cu o idee, cu o opinie – cum ar fi: “Eu nu trebuie” sau “Eu trebuie”, care sunt răspunsurile memoriei – atunci mișcarea a ceea ce este, a realității, este blocată și, prin urmare, nu există învățare.
Cartile lui Jiddu Krishnamurti se pot vedea la linkurile de mai jos:
- link 1 - aceasta pagina
- link 2 - aceasta pagina
