Meditații zilnice cu Krișhnamurti – Percepția Atemporală: Tăcerea Minții, Frumusețe și Iubire
Ascultați articolul sub formă audio:
Știi că a percepe ceva este o experiență uimitoare. Nu știu dacă ați perceput vreodată cu adevărat ceva, dacă ați perceput vreodată o floare, un chip sau cerul sau marea. Desigur, vezi aceste lucruri în timp ce treci cu autobuzul sau cu mașina, dar mă întreb dacă ați făcut vreodată un efort să priviți o floare. Și atunci când privești o floare, ce se întâmplă?
O denumești imediat, ești preocupat cărei specii îi aparține sau spui: “Ce culori frumoase are! Aș dori s-o cresc în grădina mea, aș vrea s-o dăruiesc soției mele sau s-o pun la butoniera mea,” și așa mai departe. Cu alte cuvinte, în momentul în care privești o floare, mintea ta începe trăncăneala, verbalizarea cu privire la aceasta, de aceea tu niciodată nu percepi floarea.
Percepi ceva doar atunci când mintea este tăcută, atunci când nu există niciun fel de trăncăneală, de verbalizare. Dacă veți putea privi stelele seara, deasupra mării, fără a avea nicio mișcare a minții, atunci cu adevărat veți percepe extraordinara frumusețe a acestora și, atunci când percepi frumusețea, tu nu experimentezi de asemenea starea de iubire?
Cu siguranță, frumusețea și iubirea sunt la fel. Fără iubire nu există frumusețe, și fără frumusețe nu există iubire. Frumusețea este în formă, frumusețea este în vorbire, frumusețea este în comportament. Dacă nu există iubire, comportamentul, conduita, sunt sterile, sunt doar un produs al societății, al unei anumite culturi, și ceea ce produce este mecanic, lipsit de viață.
Dar când mintea percepe fără cea mai mică agitație, atunci este capabilă de a observa total profunzimea de sine, și astfel percepția este cu adevărat atemporală. Nu trebuie să faci ceva pentru a o dobândi, nu există nicio disciplină, nicio practică, nicio metodă prin care să poți învăța să percepi.
Cartile lui Jiddu Krishnamurti se pot vedea la linkurile de mai jos:
- link 1 - aceasta pagina
- link 2 - aceasta pagina
