Omraam Mikhael Aivanhov – Arta Tantra-Yoga Avansată: Iubirea ca Stare de Conștiință
Ți-am spus, cunosc metodele Tantra-yoga, dar am mers mai departe. Eu nu găsesc necesar pentru a sublima forța sexuală și a obține o perfectă stăpânire de sine, de a face toate aceste experiențe descrise în operele tantrismului hindus sau tibetan. Există o altă Tantra-yoga care le depășește și căreia îi sunt partizan.
Una din metodele acestui tantrism este de a învăța să iubești fără să aștepți să fii iubit, pentru că atunci, sunteți liberi și puteți face multe cu această libertate. Din nefericire, oamenii nu țin deloc la libertate, ei nu o caută; din contră, ei caută să se înlănțuie, libertatea îi apasă, îi necăjește, nu știu ce să facă cu ea. În timp ce cu constrângerea, loviturile chiar, acolo cel puțin există de ce să te ocupi… Da, suferind, plângând… Numai marii Maeștri au rezolvat problema: ei nu se preocupă să știe dacă sunt iubiți sau nu, ei fac ca și soarele care trimite fără încetare dragostea sa tuturor creaturilor. Pe aceștia nu-i interesează să știe pe cine va cădea această dragoste – pe nimeni sau pe toată lumea. Ceea ce-i interesează, este că această energie divină trece prin intermediul lor și că se simt dilatați, fermecați, inspirați, și numai aceasta contează.
Mulți au venit să-mi prezinte această problemă: ei iubesc un bărbat sau o femeie care, într-un fel sau altul, s-a depărtat de drumul bun: trebuie să continue să iubească această persoană? Desigur, dragostea pe care o avem pentru o ființă produce tot timpul asupra lui anumite efecte benefice în regiunile subtile, și a o iubi este deci un fel de a o ajuta. Dar pe de altă parte, e preferabil să nu consacri prea mult timp și prea multe energii cuiva care nu merită. Singurul lucru important este de a iubi, și dacă nu pe acel bărbat sau acea femeie, atunci alte persoane, lumea întreagă, pentru că sursa continuă să curgă. Spre cine curge ea, nu e important; ea nu trebuie să se oprească din curgere, asta e tot, dacă nu, nouă înșine ne facem rău: nu mai suntem inspirați, avem aripile tăiate. Pentru a iubi din nou nu trebuie să așteptăm să cădem asupra unei alte mutrițe atrăgătoare, dacă nu, aceasta este începutul sfârșitului!
Dar pentru a înțelege ce am spus trebuie știut că adevărata dragoste este deasupra atracției sexuale și chiar deasupra sentimentului. Adevărata dragoste este o stare de conștiință. Atracția e un fenomen care nu se poate produce relativ la toate creaturile, pentru că e o chestiune de lungime de undă, de vibrații, de fluide, ea depinde de elemente pur fizice.
Sentimentul este deja superior atracției, pentru că poate fi inspirat de factori de ordin moral, intelectual, spiritual. Dar sentimentul este de asemenea variabil: o zi iubim, următoarea zi nu mai iubim. Mergeți și vedeți dacă sentimentele oamenilor relativ la soțul lor, soția lor, copiii lor, amanții lor, amantele lor sau amicilor lor sunt stabile! În timp ce dragostea trăită ca o stare de conștiință este deasupra circumstanțelor și persoanelor. Este starea unei ființe care s-a purificat într-atât, care și-a dezvoltat într-atât voința, că a reușit să se ridice până la regiunile sublime ale dragostei divine, și atunci orice ar face, mănâncă, se plimbă, muncește, se întâlnește cu alți oameni, simte această dragoste în el și dispune de ea pentru a ajuta toate creaturile.
Pentru a ajunge la această stare de conștiință trebuie să învățați să vă stăpâniți, pentru ca nimic să nu se poată face în afara deciziei voastre, voinței voastre. Vreți să îmbrățișați o fată… ei bine da, puteți să o faceți, dar numai când voi înșivă vă decideți, și nu aveți dreptul de a vă decide înainte de a vă fi purificat în timpul a mulți ani pentru a nu lăsa nici o urmă pe ea, dacă nu, lumea invizibilă vă va judeca și vă va condamna. Nu aveți dreptul să îmbrățișați pe cineva, de a avea schimburi fizice cu el (ea) decât dacă ați ajuns la acest grad de elevare la care nu îi lăsați decât viață, lumină, elemente care trebuie să continue să acționeze asupra lui pentru binele său.
În ziua când veți ajunge să simțiți dragostea ca o stare de conștiință, dragostea voastră va fi de neschimbat. Dar e o idee încă atât de departe de voi! Umanitatea întreagă e încă variabilă: iubește, apoi nu mai iubește; și e valabil nu numai pentru creaturi, ci și pentru obiecte, ocupații. Stabilitatea nu e calitatea cea mai răspândită printre oameni.
Și chiar voi, care veniți de exemplu la răsăritul soarelui: primele zile sunteți exaltați, minunați, dar după câtva timp totul devine automatic, v-ați pierdut prima dragoste. Pentru a evita ca aceasta să se producă, trebuie să vă obișnuiți să faceți totul așa cum le-ați face pentru prima dată: să mergeți în fiecare dimineață la întâlnirea cu soarele ca și cum ar fi prima oară… să vă vedeți în fiecare zi soțul sau soția ca și cum ar fi prima oară, și chiar după cincizeci de ani să vă simțiți minunați ca și în prima zi. Veți spune că nu este posibil. Ba da, este posibil, dacă ajungeți să trăiți dragostea ca stare de conștiință, e posibil, cu condiția să nu simțiți dragostea ca un sentiment sau o atracție, ci de a o trăi ca o stare de conștiință.
Mulți artiști au căutat voluntar să-și multiplice experiențele amoroase pentru că și-au dat seama că dragostea le întreținea inspirația. Din păcate, acea dragoste senzuală, egoistă, capricioasă, care era sursa câtorva inspirații, e adevărat, era de asemenea cauza celor mai mari dezordini. Dragostea, e ca și vinul: vă amețește, dar beția pe care mergeți să o căutați în regiunile inferioare antrenează aceeași decădere fizică și morală ca abuzul de alcool. Să știi să iubești este cea mai mare victorie, pentru că dragostea adevărată nu vă poate niciodată distruge, ci din contră.
Înțelegeți de acum înainte că singurul remediu pentru problemele de dragoste este chiar dragostea. Mulți au venit la mine pentru a se plânge de anumite indispoziții, de anumite dezechilibre, și le-am spus: “De ce v-ați oprit să iubiți? Aceste neplăceri sunt din cauză că ați comprimat dragostea în voi; atunci ea s-a refulat și a devastat totul. Dragostea e un torent formidabil, dar voi nu o știați, nu ați fost luminați și asta v-a adus toate barierele. Dacă vreți să vă salvați de aceste suferințe trebuie să iubiți, să iubiți zi și noapte, să iubiți toate creaturile… nu vă va mai rămâne timp pentru a suferi, veți fi atât de ocupați! În timp ce acum, cu cât vă închideți mai mult, cu cât sunteți mai avar de dragoste, cu atât lucrurile se complică. Fiți generoși și veți fi salvați; dați dragostea voastră tuturor creaturilor. Eu asta fac, am găsit secretul.
Evident, eu trec drept un naiv și toată lumea spune: “Oh, săracul, cu inima lui…” Dar tocmai, cu inima mea am găsit secretul pe care voi, cu intelectul vostru formidabil dezvoltat, încă nu l-ați găsit.”
Trebuie să vă minunați și să mulțumiți în fiecare zi Cerului pentru că există pe pământ milioane de femei drăguțe pe care nu ați avut încă fericirea de a le cunoaște și de a le contempla, și milioane de bărbați inteligenți și puternici pe care nu ați avut încă ocazia să-i întâlniți! Trebuie să vă gândiți la aceasta și să vă bucurați… Să vă bucurați nu de existența lor ci de ideea că într-o zi îi veți putea vedea, cunoaște, vorbi, admira. Sunteți mirați, nu sunteți obișnuiți să vă bucurați pentru idei asemănătoare?… E adevărat, e un mod de a gândi destul de neobișnuit, dar atât de eficace! Acceptați-l și veți vedea rezultatele.
Veți spune: “Da, dar ceea ce ne predicați aici este contra tuturor regulilor moralei. Dacă toți bărbații vor iubi toate femeile și invers, nu va mai exista familia.” Ba da, va exista o familie mare, asta-i tot. Este oare atât de rău?… Înțelegeți-mă bine, când spun că bărbații trebuie să iubească toate femeile și femeile să iubească toți bărbații, aceasta nu înseamnă că ei trebuie să-și multiplice experiențele și că soțul trebuie să-i fie infidel soției și soția soțului. Nu, ei trebuie să fie fideli unul altuia, dar trebuie să știe de asemenea că un singur bărbat, o singură femeie nu va putea niciodată să vă dea totul, și că voi înșivă nu veți putea niciodată da totul soțului sau soției voastre. De aceea trebuie să trăiți împreună, lucra împreună, dar iubind lumea întreagă, surâzând lumii întregi și lăsând și pe altul liber să o facă. Da, doi oameni trebuie să se iubească, să fie împreună, să nu se despartă, dar trebuie să-și lărgească concepția despre dragoste. Astfel soții și soțiile vor învăța să trăiască bucurii mai subtile.
Dragostea va rămâne o problemă eternă pusă umanității. Singura variație va rămâne în felul de a o înțelege și de a o manifesta. În viitor, fiecare ființă umană va învăța să iubească toate femeile, toți bărbații, imensitatea, să-și umple inima și sufletul de această splendoare a Cerului: nu va mai fi loc în dragostea sa pentru nici un element egoist, personal și limitat.
Cartile lui Omraam Mikhael Aivanhov se pot vedea la linkurile de mai jos:
- link 1 - aceasta pagina
- link 2 - aceasta pagina
