Andrew Newberg – Experientele spirituale adauga noi dimensiuni vietii
Din mai bine de trei sute de repondenţi la chestionarul nostru care au descris experienţele spirituale în detaliu, 80 la sută au spus că au avut o formă de experienţă senzorială, vizuală sau auditivă. Oamenii au descris lumină, culori sau aure, sunete, ca un murmur sau un ţârâit; sau voci; Aceste, senzaţii au sporit cu mult puterea şi semnificaţia experienţei lor. In mod interesant, astfel de experienţe s-au tradus în abilităţi perceptuale mai puternice. Unii oameni au spus ca simţurile lor cotidiene s-au ascuţit, iar 60 la sută au simţit că au dezvoltat efectiv noi abilităţi, care le îngăduiau să interpreteze informaţia în moduri diferite şi mai semnificative.
O persoană a afirmat că „Dumnezeu mi-a oferit viziunea a cine sunt”. O femeie a descoperit că, uneori, putea „auzi muzică angelică şi putea vedea umbre ale oamenilor care doreau să vorbească cu ea“. Pentru un om de ştiinţă, experienţa lui l-a determinat să accepte realitatea, validitatea şi utilitatea introspecţiei sale intuitive:
„Meditam de câţiva ani, dar într-o zi, pe când nu eram implicat în nicio meditaţie formală, totul-în viaţă a părut să se adune într-un tot. Am avut această limpezime şi a fost de parcă m-aş fi uitat la viaţă din afara ei. Era aproape de parcă intuiţia mea de undeva « din adânc » a oferit un soi de experienţă directă care îmi valida nevoia ştiinţifică de dovadă. Este greu de pus în cuvinte, pentru ca nu a fost o simplă experienţă lineară «logică » şi cuvintele obişnuite nu o pot reda.”
Din nou întâlnim dificultatea pe care oamenii o au în descrierea experienţelor spirituale. Dar chiar dacă experienţa sfidează descrierea, mulţi simt că le-a transformat orientarea în viaţă. După cum scria un repondent, „Lumea a devenit mai intens tridimensională. Mai bogată, intensă şi plăcută”. Experienţele spirituale au de asemenea puterea de a modifica sentimentul de sine al persoanei, după cum vedem în următoarele descrieri spectaculoase :
„Mi-am simţit « şinele ». (ca proces, nu ca lucru) amuţind, şi am devenit conştient de tăcere, de întunericul şi goliciunea din mine şi din jurul meu. In această tăcere, am simţit un abis sau un vid plin de posibilităţi, speranţă, creativitate. Semăna de asemenea foarte mult cu o oglindă — adică, conştiinţa mea era « pură » conştiinţă fără subiect sau obiect, Realitatea eram eu în macrocosmos şi eu eram Realitatea în microcosmos. Am mai simţit o deschidere, sentiment pozitiv, mulţumire, respect necondiţionat etc. pentru toate lucrurile şi toţi oamenii. De parcă am întâlnit Regula de Aur, iubirea aproapelui ca pe mine însumi, chiar în acel moment. Aceste sentimente sau clipe de conştiinţă au fost intuitive şi implicite — adică păreau să vină fără gânduri sau cuvinte.”
„In timpul meditaţiei, am avut experienţa de a mă simţi ca o conştiinţă fără trup, suspendată în spaţiul infinit. Am mai avut de asemenea experienţa unităţii cu tot ceea ce există. Am experimentat o prezenţă spirituală şi am ajuns să ştiu că prezenţa pe care o experimentam nu era alta decât eu însumi.”
„Am simţit o energie exterioară/interioară plină de putere, iubire şi claritate, imensă, de neconceput. Nu există ceva mai presus de aceasta în întreaga mea viaţă.”
Aceste descrieri sunt similare celor înregistrate acum un secol de psihologul american William James, care reîntăresc concepţia populară că experienţele spirituale au rămas relativ consistente pe tot parcursul istoriei. De asemenea, subliniază premisa mea că timp de mii de ani creierul uman a generat spontan experienţe spirituale şi mistice. Universalitatea acestui fenomen neurologic este de maximă importanţă în a ne ajuta să înţelegem similitudinile fundamentale şi originile tradiţiilor religioase şi spirituale. Totuşi, în interiorul acestei universalităţi, inabilitatea noastră de a exprima lingvistic aceste experienţe cu un grad oarecare de acurateţe a dus la o mare diversitate de idei religioase şi teologii.
Cartile lui Andrew Newberg se pot vedea la linkurile de mai jos:
- link 1 - aceasta pagina
- link 2 - aceasta pagina