Cum a aparut aceasta lume? Trebuie sufletul sa traiasca binele ca sa recunosca raul si invers!

Oricât de fantastice ar fi, visele sunt realităţi ale lumilor fluidice. Iluziile există doar în lumea fizică, deoarece simţurile ne arată una şi adevărul este altul. Inainte de a intra în analiza fenomenului numit vis, trebuie să reţinem că omul are o stare a sa eternă – starea de spirit liber, când posedă o memorie deplină a trecutului, prezentului şi viitorului.

Vezi clip cu traducere selectat din filmul Bliss (2021):

A doua stare a omului este cea vremelnică, starea de duh întrupat – când nu mai ştie nimic de patria de unde a venit şi nu cunoaşte decât ceea ce aparţine acestei vieţi pământeşti, memoria lui fiind foarte limitată. Intre aceste două stări se înşiră starea somnambulică, transa şi visul. In starea somnambulică omul este în legătură şi cu lumea trupească şi cu cea spaţială. In starea de transă duhul omului s-a exteriorizat complet – ceea ce nu are loc în starea somnambulică – fiind în legătură numai cu lumea fiuidică. In starea de vis, duhul este exteriorizat, iar corpul vital rămâne în trup. Divinitatea a orânduit ca omul şi orice animal să doarmă, pentru ca spiritul să-şi trăiască pentru câteva ore viaţa de spirit, fără de care viaţa trupească ar fi deosebit de chinuitoare. După o zi de muncă, omul se culcă şi adoarme. Ce se petrece cu el? De cum a pus capul pe pernă, încetul cu încetul duhul începe să se retragă din temniţa sa, din trupul său. Iată-l afară la un metru de trup, trăgând după el şi o parte din corpul său vital. O dată ieşit complet din trup, duhul începe să iasă şi din învelişul sau corpul său vital. In acest moment un lucid vede pe pat trupul din care pleacă un fir aflat în legătură cu corpul vital. Apoi din corpul vital pleacă un alt fir, care se leagă de duh – format din scânteia divină înconjurată de toate celelalte învelişuri fluidice. La deşteptare, omul nu va şti nimic, nu-şi va aminti nimic din tot ce va gândi şi face de acum spiritul înconjurat de corpul său perispiritual. Starea de somn adânc, fără vise, este starea normală a omului în timpul nopţii, sinonimă cu starea de transă. Cineva ar putea să mă întrebe: „Dacă starea de somn este la fel cu starea de transă, de ce omul când doarme nu ne aude deloc şi de ce mediumul în stare de transă ne aude şi ne vorbeşte?” Pentru că în stare de somn duhul s-a îndepărtat de trupul său, fiind atent la fenomenele din spaţiu, iar în stare de transă un duh străin a ocupat dublul vital exteriorizat şi prin el comunică trupului, şi celor din jur, văzând şi auzind asemenea omului în stare de veghe. Dar stăpânul trupului, la rândul său, vede şi aude lumea spirituală, auzul şi văzul său fiind spirituale. Dublul vital a fost scos din trup, pentru a fi încărcat cu fluid electric, graţie căruia acest corp eteric va putea conduce ziua următoare funcţiile trupului. O dată ce a fost încărcat, dublul vital este introdus în trup, iar duhul îşi vede de studiile, meditaţiile şi conversaţiile sale cu lumea spaţială. Spre ziuă, începe visul. Aşadar visul are loc după ce corpul vital a fost reintrodus în trup, iar duhul singur este în afara corpului vital şi al trupului. Visul poate avea loc şi ziua când dormim. Somnul de zi nu este absolut necesar, ci doar pentru agrement, odihnă sau meditare. In acest timp dublul vital rămâne în trup, iar spiritul hoinăreşte prin împrejurimi. Visul poate avea loc şi în timpul unei boli trupeşti. In general, durerile trupului nu lasă dublul vital să iasă afară. Cu toate acestea, între anumite momente de aţipire, spiritul scoate puţin afară corpul vital, îl încarcă repede cu fluid vital şi îl reintroduce în trup. După puţin timp îl scoate din nou, îl încarcă şi iar îl bagă la loc. In cazul unor boli grave, duhul iese singur din trup, şi din afară, prin cordonul fluidic, îl încarcă – e drept, greu, foarte greu, dar îl încarcă. In acest caz duhul este ajutat de fraţi cereşti, cu care se consultă, vorbeşte, şi se poate întâmpla ca frânturi din această discuţie să fie exprimate, prin grai, de trupul său. Cei aflaţi în jurul bolnavului spun că acesta aiurează. El nu aiurează, ci reproduce fragmentat, incoerent, conversaţia sa cu cei din spaţiu şi de aceea nu este înţeles de cei de faţă. Către ziuă duhul intră în dublul eteric şi în trupul său.

In rezumat, omul trupesc cunoaşte trei stări:

1. Starea de veghe — când duhul şi dublul eteric se află în trup;

2. Starea de somn adânc – când spiritul împreună cu dublul său eteric sunt în afara trupului;

3. Starea de vis – când dublul eteric se află în trup, iar spiritul este în afară. Numai în această stare au loc visele.

Câteodată, când visul are loc către ziuă şi omul se deşteaptă mai mult sau mai puţin repede după vis, el îşi aminteşte câte ceva. Pentru a-şi aminti pe deplin, condiţia este să se deştepte repede, imediat după vis, ceea ce se poate realiza rugând pe un spirit prieten să-i facă acest serviciu. O dată deşteptat, să nu se mişte, să nu deschidă pleoapele, pentru că altfel lumina zilei îl trece complet la viaţa trupească. Să stea liniştit şi să mediteze asupra visului avut până mai adineaori. Apucând de un capăt al visului şi trăgând cu mintea mereu de el, visul pare că se desface ca de pe un mosor, şi încetul cu încetul îl reconstituie. In modul acesta, toate ideile şi imaginile culese de duh – neavând timp să se risipească în spaţiu – sunt transmise dublului eteric. Din corpul vital, imaginile trec în sistemul cerebral şi prin el omul îşi conştientizează şi memorează tot visul.

Fiind o materie vie, dublul vital are capacitatea să înregistreze direct toate impresiile vizuale, olfactive sau auditive venite din lumea exterioară. Aşadar, în afară de duh sau fiinţa noastră spirituală, şi dublul vital constituie un suport de înregistrare al fenomenelor din afara trupului omenesc. Acest corp eteric, sau dublu vital – care ne împiedică ziua să ştim ce am făcut noaptea sau ce cunoaştem din alte vieţi – înregistrează cunoştinţe ziua, când spiritul se află în trup, şi înregistrează cunoştinţe noaptea, când duhul este în afara trupului. Prin urmare, corpul vital este o arhivă păstrătoare de cunoştinţe. El reprezintă „subconştientul” ştiinţei voastre terestre.

 

 


Sustine acest website!