Elaine Hsiao – Cum afectează microbii creierul și comportamentul

Elaine Hsiao explorează legătura fascinantă dintre microbii din corpul nostru și creierul nostru, explicând cum acești microbi, în special cei din intestin, pot afecta dezvoltarea creierului, funcția cognitivă și chiar comportamentul. Sursa prezintă diverse mecanisme prin care microbii influențează creierul, de la activarea nervului vag și a sistemului imunitar, până la producerea de neurotransmițători. Se discută, de asemenea, despre potențialul terapeutic al microbilor în tratarea unor afecțiuni precum autism, depresie și scleroză multiplă.

Vezi online cu traducere:

Rezumat detaliat al prezentării Elainei Hsiao despre influența microbilor asupra creierului

Prezentarea Elainei Hsiao explorează fascinanta legătură dintre microbiomul intestinal și creier, subliniind impactul profund al microbilor asupra dezvoltării, funcției și comportamentului creierului.

Puncte cheie:

• Corpul uman găzduiește un număr uriaș de microbi: Avem de zece ori mai multe celule microbiene decât celule umane, formând o floră microbiană diversă, denumită microbiom comensal. Intestinele conțin o sută de trilioane de microbi, reprezentând peste 10.000 de specii unice și contribuind cu de 150 de ori mai multe gene decât genomul uman.

“Corpul nostru este alcătuit din de zece ori mai multe celule microbiene decât celulele noastre umane eucariote… În intestine există o sută de trilioane din acești microbi, reflectând peste zece mii de specii unice și contribuind cu de o sută cincizeci de ori mai multe gene decât propriile noastre genomuri umane.”

• Microbii joacă un rol crucial în funcția creierului: Cercetările pe șoareci crescuți fără germeni demonstrează că microbii comensali reglează comportamente complexe precum anxietatea, memoria, apetitul și sațietatea.

“Din ce în ce mai mult, aflăm că acești microbi comensali care ne alcătuiesc au co-evoluat pentru a juca roluri fundamentale în dezvoltarea și funcționarea normală a creierului.”

• Mecanismele de comunicare dintre microbi și creier: Hsiao evidențiază trei căi principale:
• Nervul vag: Stimularea nervului vag, care conectează intestinele cu trunchiul cerebral, este un mecanism prin care bacteria Lactobacillus rhamnosus influențează comportamentul depresiv la șoareci.
• “Aceasta este o modalitate prin care bacteria numită Lactobacillus rhamnosus afectează comportamentul depresiv la șoareci… șoarecii care au fost tratați cu această bacterie prezintă mai puține simptome asemănătoare depresiei.”
• Sistemul imunitar: 80% din celulele imunitare se află în intestin. Anomaliile imune contribuie la diverse tulburări neurologice. Bacteria Bacteroides fragilis previne o versiune de scleroză multiplă la șoareci prin activarea celulelor T reglatoare.
• “Aproximativ 80% din celulele imunitare ale organismului se află în intestin, iar anomaliile imunitare contribuie la mai multe tulburări neurologice… șoarecii care au fost tratați cu această bacterie sunt mai rezistenți la boală.”
• Sistemul endocrin intestinal: Microbii intestinali pot produce metaboliți care influențează funcția creierului. Hsiao menționează un studiu din propriul laborator, unde Bacteroides fragilis a corectat anomalii comportamentale la șoareci cu simptome asemănătoare autismului.
• “Microbii intestinali înșiși pot produce, de asemenea, metaboliți care ar putea afecta funcția creierului, și aceasta este o cale pe care credem că este implicată în tratamentul bazat pe microbi pe care noi, în laboratorul Patterson și Mazmanian de la Caltech, l-am folosit pentru a trata simptomele asemănătoare autismului la șoareci.”

Implicații și perspective:

• Potențial terapeutic: Manipularea microbiomului intestinal oferă o nouă abordare promițătoare pentru tratarea tulburărilor neurologice, cum ar fi autismul, depresia și scleroza multiplă.

“Dar dacă am putea, fără o singură procedură invazivă, să tratăm tulburări precum autismul, depresia și scleroza multiplă? Terapiile bazate pe microbi ar putea oferi o modalitate de a construi o structură stabilă a comunității care poate imprima efecte de lungă durată fără a fi nevoie de un tratament continuu.”

• Importanța stilului de viață: Factorii care influențează microbiomul, cum ar fi dieta și expunerea la antibiotice, pot avea un impact semnificativ asupra sănătății creierului.

“Având în vedere mai multe studii care arată roluri importante ale microbilor comensali într-o varietate de procese biologice, de la nutriție și imunitate la acum creier și comportament, luați în considerare toate lucrurile pe care le facem zilnic pentru a ne schimba sau perturba microbiomul și modul în care acest lucru ne-ar putea afecta sănătatea și predispoziția la boli.”

Concluzie:

Prezentarea Elainei Hsiao subliniază legătura inextricabilă dintre microbiomul intestinal și creier. Înțelegerea acestei interacțiuni complexe deschide noi căi pentru diagnosticarea, tratarea și prevenirea tulburărilor neurologice, oferind o perspectivă revoluționară asupra sănătății mintale.

Renumitul gastroenterolog Hiromi Shinya ne îndeamnă să ne întărim imunitatea înnăscută, arătând cum se protejează și se curăță celulele și cum să facem ca trilioanele de bacterii care trăiesc în noi să lucreze în beneficiul nostru. Într-o manieră clară, autorul explică funcționarea enzimelor de întinerire în interiorul celulelor și prezintă câteva tehnici simple cu ajutorul cărora putem spori această putere revitalizantă.

Se sugerează o donație ca formă de recunoștință pentru informațiile oferite.