Yog Ramacharaka – Învelișurile astrale

Nu ne-am îndeplini misiunea pe care ne-am luat-o aici, dacă am omite să vorbim despre un gen aparte de fenomene din planul astral, care îi tulbură puternic pe toţi discipolii începători în timpul studiului fenomenelor psihice. Noi subântelegem prin aceasta asa-numitele “învelişuri astrale”, corpurile uzate ale sufletelor trezite în planul astral din somnul sufletesc. Aceste haine uzate ale sufletului sunt luate adeseori în mod greşit drept sufletele înseşi, fapt care duce la o mare încurcătură.

Fiecare pământean posedă, în afara corpului fizic, aşa-numitul corp astral, un corp cu mult mai fin şi mai subtil decât cel fizic (uneori este numit “dublul eteric”, cunoscut hinduşilor sub denumirea de Linga Sharira). Acest corp astral reprezintă copia fidelă a corpului fizic şi este, de fapt, un tipar fin după care este creat corpul fizic. Părăsind corpul fizic, sufletul ia cu sine corpul astral, care îi serveşte ca un vehicul în care sălăşluieşte sufletul în timpul somnului sufletesc, aruncându-l numai la trezire, la trecerea în stări şi condiţii mai înalte ale astralului. Corpul astral părăsit de suflet în acest fel alcătuieşte ceea ce ocultiştii numesc “înveliş astral” aruncat de suflet în felul următor: “Corpul astral mai există un timp oarecare după moartea omului care îi posedă şi, în anumite împrejurări, se arată oamenilor, care îl numesc “spirit”. “Invelişul astral” care este uneori vizibil după ce la aruncat sufletul, se ridică tot mai sus, reprezentând în asemenea cazuri numai un corp mai subtil decât copia sa fizică. In asemenea cazuri, el nu posedă nici viată, nici raţiune şi nu mai este nimic altceva decât un nor, amintind chipul omenesc. El nu este nimic altceva decât un înveliş… Aruncat de suflet, se fărâmiţează treptat… El planează în cea mai josnică atmosferă astrală şi, în cele din urmă, se descompune în componentele sale esenţiale. El pare atras de dublul său fizic de odinioară. Şi adeseori, el se întoarce mai aproape de corpuI fizic uzat descompunându-se odată cu el. Oamenii care poseda capacitatea clarviziunii psihice fireşti, sau sub inflenfa spaimei sau a unor tulburări sufleteşti similare spaimei, vad adesea aceste “învelişuri astrale” planând în jurul mormintelor sau ale câmpurilor de luptâ etc. şi le consideră în mod greşit drept” spirite” ale morţilor. Aceste apariţii nu sunt nicidecum adevăratele suflete ale morţilor”.

Aceste “învelişuri astrale” pot fi “galvanizate” prin contactul vital cu vreun mediu care le învie, iar raţiunea subconstientă a mediumului pune învelişurile în mişcare, dând astfel semne de viată şi, parţial, de raţiune.

La unele şedinţe mediumice, aceste învelişuri astrale se materializează prin vitalizarea mediumului şi sunt silite să vorbească prostii, fraze incoerente fată de asistentă; dar nu vorbeşte omul, ci doar învelişul vivificat de medium şi de “cercul” celor prezenţi . Sunt vorbe şi fapte de automat. Există, desigur, şi alte feluri de “întoarcerea spiritelor”, dar cercetătorii fenomenelor spiritualiste trebuie să se păzească să nu confunde aceste “învelişuri astrale” cu adevăratele suflete ale prietenilor morţi.

Un învătat celebru care a studiat această problemă, a scris următoarele despre “învelişurile astrale”:

“După moarte, învelişul părăseşte pentru scurt timp trupul şi, în anumite condiţii, poate fi văzut uneori de oameni. In asemenea condiţii, este luat, evident, drept spiritul omului mort. Apariţia spiritelor depinde uneori şi de alte cauze, dar al treilea principiu (corpul astral) care se prezintă ca un fenomen vădit, este numai un conglomerat de particule într-o stare deosebită, neposedănd nici un fel de viată, nici un fel de conştiinţă. El nu mai este decât un nor pe cer care ia întâmplător formele unui animal. Exprimându-mă liber, “Lingă Sharira” nu-şi părăseşte trupul decât la moarte şi nici atunci nu se îndepărtează prea mult de el. Dacă se întâmplă să fie vizibil, ceea ce se întâmplă rar, atunci apare numai în apropierea locului unde zace corpul fizic.

… E greşit a vorbi despre conştiinţă aşa cum o întelogem noi în această viată, cu referire la învelisul astral, totuşi o anumită asemănare cu ea poate fi trezită în înveliş, o conştiinţă care nu are nici o legătură cu adevărata conştiinţă care creşte şi se consolidează tot timpul în sfera spirituală, învelişul este capabil să perceapă sau să-şi însuşească gânduri noi sau să le pună în acţiune. Şi totuşi, în înveliş se observă rămăşiţe de impulsuri volitionale, însuşite în timpul vieţii… Galvanizat vremelnic de către medium, învelişul astral poate fi adus într-o astfel de stare deviată şi conştiinţă care poate fi comparată cu starea unui om, transportat într-o cameră necunoscută în timpul una stări de inconştientă, care se trezeşte în timpul bolii slăbit, cu idei vagi, privind uimit în jurul său, percepând impresiile, auzind vorbele care-i sunt adresate şi răspunzând acestor vorbe în mod nedesluşit.

Un astfel de nivel al conştiinţei nu este legat de trecut sau de viitor. Aceasta este o stare de conştiinţa automată, provenită de la medium”.

Un alt scriitor se exprimă astfel despre “învelişurile astrale”: “Aceste rămăşiţe ale corpurilor astrale, aruncate, şi aflate în descompunere, n-au nici o tangentă cu sufletele care le-au locuit înainte. Ele sunt doar nişte învelişuri lipsite de suflet şi de raţiune, care păstrează totuşi o mică doză de vitalitate. Acest corp astral este asemănător corpului fizic aruncat. Dar, după cum corpul fizic, cu ajutorul unui puternic curent galvanic poate fi readus la o astfel de activitate vitală încât să poată întoarce ochii, să i se punâ în mişcare membrele şi chiar să mormăie ceva, tot astfel şi corpurile astrale aruncate pot fi galvanizate de vitalitatea mediumului (în mod inconştient în cazul mediumului) în conditii favorabile şi pot fi materializate pentru manifestare, mişcându-se ca o umbră şi chiar vorbind, fiind dirijate numai de raţiunea mediumului sau de ratiunea persoanelor care asistă la şedintă”.

Discipolul conştiincios va găsi multe avertismente în operele celor mai mari ocultişti pentru a nu confunda fenomenele refetoare la “învelişurile astrale” cu acelea care se referă la adevărata comunicare dintre sufletele destrupate şi oamenii aflati încă în trup. Publicul de rând înşă, neposedând cunoştinţe precise, este înclinat spre rătăcire, presupunând câ acest gen de fenomene psihice este manifestarea “întoarcerii spiritului” şi aceasta aduce mari prejudicii adevăratului spiritualism. Este o rătăcire îngrozitoare să consideri aceste “învelişuri astrale” în descompunere, temporar galvanizate la viată cu ajutorul raţiunii mediumului (conştient sau nu), drept sufletele prietenilor şi rudelor moarte. Şi totuşi, aceste experienţe înspăimântătoare au fost făcute de cei mai mulţi cercetători ai fenomenelor psinice şi de către multi alti oameni, a căror iubire i-a îndemnat să caute să comunice din nou cu fiinţele iubite. Se pare câ în zilele noastre se cer în mod stăruitor adevărate şi serioase cunoştinţe oculte pentru publicul care frecventează şi se amestecă atât de des în cercetările psihice care dau naştere la unele fenomene a căror natură şi proprietate acest public nu este în stare să le înţeleagă.

Noi sperăm că nimic din cele spuse aici sau în capitolele precedente nu va fi considerat drept atac la adresa spiritualismului contemporan al lumii occidentale. Acest lucru nu intră deloc în intenţiile noastre. Noi recunoaştem câ, mergând pe calea spiritualismului contemporan, multe suflete însetate au ajuns la realizarea adevărurilor spirituale superioare şi au fost aduse la uşa ştiintei oculte superioare.

In fond, astăzi, spiritualismul contemporan se ocupă mai puţin de “fenomene”, dar se străduieşte în schimb să studieze adevărurile vieţii din sferele mai înalte ale existentei sufletului. Dar, pe calea acestei mişcări merg foarte multi inşi, atraşi fiind numai de fenomenele cele mai senzaţionale, şi mai ales la aceştia se referă avertismentul nostru, precum şi la cei care urmează alene mişcarea “cercetărilor psihice” mânaţi doar de înclinatia lor pentru noutate şi de speranţa că vor savura senzaţii deosebite. Noi îi prevenim şi pe unii şi pe alţii că, deschizând uşa raţiunii şi a sufletului pentru influentele astrale inferioare, ei riscă foarte mult. In lumea astrală există mocirlă şi băltoace, în care oamenii imprudenţi se pot îngloda uşor. De aceea le şi spunem: “Păziti-vă de vibraţiile astrale inferioare”. Concentrati-vă mintea şi sufletul asupra adevărurilor superioare şi nu vă lăsaţi ispitiţi de amestecul în fenomenele de ordin inferior. In faza lunară a ocultismului nu veti avea satisfacţie şi puteti întâlni acolo mari primejdii. Intoarceti-vă cu fata spre Soare! Trăiţi în înălţimile superioare! Pâziti-vâ de vaporii nesânâtoşi ai mlaştinilor şi de mocirla plină de malarie ale josniciei psihice!

Aceste avertismente nu pot fi îndeajuns de des repetate de oamenii care simt vibrând în sufletul lor soarta omenirii.

Se sugerează o donație ca formă de recunoștință pentru informațiile oferite.